Creștere semnificativă a locurilor pentru formarea viitorilor profesori în anul universitar 2023-2024. Statul român alocă fonduri suplimentare pentru formarea a peste 32.200 de viitori profesori la 56 de universități de stat și particulare.

[eadvert]

Datele din ordinul ministrului Educației nr. 6.234/2023 indică o creștere cu aproape 20% a numărului de locuri față de anul precedent, ajungând la 32.250 de studenți care vor să devină profesori. Este vorba despre ordinul prin care a fost aprobată lista universităților cu programe de formare psihopedagogică.

Cea mai mare creștere față de anul universitar precedent o are Universitatea din Oradea. Aceasta a primit 650 de locuri în plus, contribuind la această extindere a capacității de formare a cadrelor didactice.

„Această alocare înseamnă că putem pregăti mai mulți studenți înmarticulați la Universitatea din Oradea la nivel de licență sau masterat care își doresc să dobândească modulul pedagogic pentru a putea preda în învățământul preuniversitar. Dacă e pregătire pedagogică nivel I pot preda în gimnaziu, iar cu nivel II, la liceu. Locurile s-au distribuit la toate specializările proporțional cu dorința studenților”, a declarat rectorul Universității din Oradea, prof. univ. dr. Constantin Bungău.

„Noi am solicitat 2000 de locuri, însă în urma vizitei ARACIP, am primit 1500 de locuri pentru anul I”, a precizat Florica Orțan, directorul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic.

Cu 5.370 de studenți în plus

În anul universitar 2022-2023, numărul maxim de studenți care au putut fi școlarizați la nivel național a fost de 26.880.

Anul trecut o serie de universități nu figurau pe listă. În plus, în acest an a primit finanțare pentru 100 de locuri și o universitate particulară – Universitatea „Tibiscus” din Timișoara.

În clasamentul universităților cu cei mai mulți studenți care pot fi școlarizați, primele locuri sunt ocupate de instituții de învățământ prestigioase, precum: Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (cu 3500 de studenți), Universitatea din București (cu 3000 de studenți) și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (2400 de studenți). Acestea sunt urmate de Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București (1.600 de studenți), Universitatea din Craiova (1.500 de studenți), Universitatea din Oradea (1.500) și Universitatea de Vest din Timișoara (1.500 de studenți).

16, respectiv 32% din finanțarea de bază

Regulile de finanțare evidențiază o alocare suplimentară de 16% pentru studenții la licență care urmează modulul de pregătire pedagogică și 32% peste alocația pentru finanțarea de bază pe student echivalent unitar pentru cei la master care urmează modulul II psihopedagogic.

În ceea ce privește facultățile private, care primesc locuri pentru formarea viitoarelor cadre didactice, modulele psihopedagogice sunt contra cost.

Criticii sistemului de formare pentru profesori atrag atenția asupra calității acestui proces, subliniind că modulele pedagogice produc absolvenți cu experiență practică redusă.

„Aceste rute produc absolvenți fără experiență la catedră, gata să intre la clase. Experiența practică a acestora este de maximum 3 ore de predare”, avertiza într-o analiză pentru edupedu.ro fostul secretar de stat în Ministerul Educației, Oana Badea.

Referitor la aceasta, rectorul Universității din Oradea arată că, după ce termină facultatea, acești tineri dau un examen pentru a intra în învățământ și doar după aceea pot să intre la clasă.

Rapoartele privind starea finanțării învățământului superior evidențiază că aproximativ 23% din studenții la licență și peste 11% la masterat urmează cursuri de formare psihopedagogică.

Problemele sistemului educațional se extind și la recrutarea profesorilor calificați.

„Din păcate, în sistem intră profesori foarte slabi. Ies foarte slab pregătiți din universitate”, este de părere un profesor orădean.

Specialiștii în educație avertizează că, în 10 ani, ar putea apărea o criză de profesori calificați, în special în domeniile Matematicii și Științelor. Criticii susțin că salariile mici de debut și lipsa unor stimulente ar putea descuraja tinerii să îmbrățișeze o carieră didactică, ceea ce va duce la o lipsă de profesori calificați în viitor.

Ministrul Educației, Ligia Deca, recunoaște temerile școlilor de a scoate posturile titularizabile, sugerând că există reticență din partea cadrelor didactice de a-și asuma aceste poziții.

În țara noastră, formarea inițială a profesorilor se face prin urmarea unui modul psihopedagogic în timpul facultății. La acesta poate participa orice student, indiferent de media pe care o obține la disciplina pe care vrea să o predea în preuniversitar.