Amânat cu un an din cauza pandemiei de COVID-19, Recensământul Populației și al Locuințelor (RPL) a demarat pe 1 februarie, cu prima etapă: preluarea datelor din surse administrative, etapă care va dura până în prima decadă a lunii martie. Recensământul va fi unul în care toate datele vor fi colectate în format electronic, atât online, cât și pe teren, iar un accent mai mare se va pune de colectarea datelor din surse administrative. Pentru prima dată în România va fi posibilă auto-recenzarea prin intermediul unei aplicații web. Persoanele care nu vor avea posibilitatea să se auto-recenzeze vor primi vizita unui recenzor care, în urma unui interviu, va prelua datele cu ajutorul unei tablete.

În trei etepe

Recensământul începe prin preluarea datelor din surse administrative şi popularea bazei de date a RPL2021. Această etapă se încheie la 13 martie 2022, se arată în Hotărârea Comisiei Centrale pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2021 din 4 noiembrie 2020 şi OUG 39/2021.

[eadvert]

Autorecenzarea prin metoda CAWI (on-line) este a doua etapă, care loc în intervalul 14 martie – 15 mai 2022.

Colectarea datelor de către recenzori, prin interviuri faţă în faţă, cu ajutorul tabletelor, pentru acele persoane/clădiri/locuinţe, pentru care nu s-a realizat autorecenzarea on-line, se va desfăşura în perioada 16 mai – 17 iulie 2022, în cea de-a treia etapă.

„Există două categorii de populaţie, cei care au adrese şi folosesc în mod curent sistemele de corespondenţă on-line intră pe adresa respectivă, completează chestionarul, iar la finalul înregistrării primeşte o confirmare a încheierii cu succes a operaţiunii şi, pe baza acestei confirmări va putea să beneficieze de acea zi liberă pe care, conform legii, statul o acordă celor care apelează la această metodă, pentru a încuraja recenzarea online. Pentru cei care nu au nici tehnologia necesară, nici adrese de e-mail şi de regulă nu folosesc instrumente de comunicare online, în fiecare localitate există puncte de autorecenzare asistată”, a explicat purtătorul de cuvânt al INS, Vladimir Alexandrescu.

A treia etapă a recensământului, între 16 mai şi 17 iulie 2022, este o etapă în care colectarea se face în sistem clasic: un recenzor vine la fiecare persoană care trebuie să fie recenzată şi face înregistrarea ca atare pe baza declaraţiilor pe care le face persoana. Deosebirea faţă de recensămintele trecute este că, de această dată, nu va veni cu un formular de hârtie, ci va veni cu o tabletă şi înregistrarea datelor se va face pe tabletă.

Prelucrarea datelor se va finaliza în octombrie 2023. Până atunci, vor fi publicate rezultatele provizorii (decembrie 2022). Publicarea rezultatelor definitive are loc în decembrie 2023.

Întrebări

Secţiunea dedicată locuinţei conţine date despre persoanele care ocupă permanent sau temporar respectiva gospodărie, dar şi detalii despre tipul locuinţei (convenţională sau mobilă), forma de proprietate, numărul de camere şi unele caracteristici ale grupului sanitar (baie cu cadă sau duş şi tipul de closet). Apoi se cer detalii despre utilităţi, respectiv conectare la reţele de furnizare a energiei electrice, gazelor sau apei curente. În fine, se cer detalii despre combustibilul folosit la gătit şi încălzire, dar şi despre unele caracteristici care pot arăta ce grad de eficienţă energetică are respectiva locuinţă.

Concret, participanţii la recensământ trebuie să spună dacă locuinţa este dotată cu ferestre termoizolante şi dacă clădirea a fost reabilitată termic. La rândul ei, secţiunea pentru recenzarea persoanei conţine date despre aceasta, dar momentul de referinţă este 1 decembrie 2021. Astfel, conform documentului guvernamental, se vor înregistra în chestionare „un copil născut înainte de ora «0» din ziua de 1 Decembrie 2021 şi o persoană decedată după ora «0» din ziua de 1 Decembrie 2021 (întrucât era în viaţă la momentul de referinţă al recensământului)”.

Cei chestionaţi vor trebui să precizeze starea civilă şi data căsătoriei sau cea a „constituirii uniunii consensuale”. Apoi, cei care completează formularul vor fi nevoiţi să spună motivul pentru care stau în respectiva localitate, în cazul unei relocări recente, din ce etnie consideră că fac parte, dar şi despre nivelul de educaţie atins, începând cu întrebări de genul: „Ştiţi să scrieţi şi să citiţi?”, cu mai mute variante de răspuns şi terminând cu solicitarea de nominalizare a universităţii absolvite.

Cei chestionaţi trebuie să spună din ce religie fac parte, iar în anexa documentului guvernamental figurează 17 culte religioase.

Una dintre secţiunile chestionarului este dedicată efectelor pandemiei de COVID-19. Românii sunt întrebaţi în ce măsură au fost afectaţi de pandemie, având 5 variante de răspuns: 1. deloc; 2. în mică măsură; 3. oarecum; 4. în mare măsură şi 5. foarte mult. La această întrebare trebuie să răspundă doar persoanele care aveau vârsta de 15 ani şi la ora „0” din 1 decembrie 2021.