Proiectul, început în primăvara anului 2024, a avut ca obiectiv consolidarea și modernizarea malului pe o lungime totală de 212 metri. Lucrările au vizat protecția zonei împotriva riscului de inundații, dar și îmbunătățirea conectivității pietonale în centrul orașului. A fost realizată o promenadă modernă care face legătura între Podul Intelectualilor și Podul Sfântul Ladislau, transformând zona într-un punct de atracție pentru orădeni și turiști.
Un element de noutate absolută pentru Oradea este mult discutata scară de pești, prima de acest tip din oraș, dotată cu ferestre de observație ce permit locuitorilor să urmărească viața acvatică a râului. Aceasta a fost proiectată pentru a permite migrarea naturală a peștilor chiar și în perioadele cu debit scăzut, fiind adaptată la diferențe de nivel ale apei de 95 cm și 145 cm față de nivelul din albie.
„Cu această investiție finalizăm lucrările de amenajare din zona urbană a Crișului Repede. Am reușit să îmbinăm siguranța hidrotehnică cu soluții urbanistice și ecologice care răspund nevoilor actuale. Realizarea scării de pești a fost o adevărată provocare pentru întreaga echipă – atât pentru proiectant, cât și pentru constructor – deoarece a fost nevoie să adaptăm soluția tehnică la debitele tot mai fluctuante ale râului. În prezent, scara este complet funcțională și oferă atât un beneficiu ecologic, cât și unul educativ pentru comunitate”, a declarat Pásztor Sándor, directorul ABA Crișuri.
De asemenea, proiectul a inclus reabilitarea accesului la stația hidrometrică Oradea, un punct strategic pentru monitorizarea nivelului râului și prevenirea riscurilor hidrologice. Tronsonul finalizat va fi predat Primăriei Municipiului Oradea, care se va ocupa de integrarea urbanistică a noii promenade și de conectarea acesteia cu spațiile pietonale din centrul orașului. Lucrările, în valoare totală de peste 9,1 milioane de lei, au fost finanțate prin Bugetul de Stat și fondurile proprii ale Administrației Naționale „Apele Române”.
Tronsonul amenajat are o lungime totală de 212 metri. Pentru susținerea promenadei a fost realizat un prism de anrocamente pe o lungime de 125 de metri. Promenada pietonală este împărțită în două sectoare: în amonte de pod are o lungime de 87 de metri și o lățime de 2,5 metri, iar în aval de pod se întinde pe 125 de metri.
De asemenea, a fost construit un zid de sprijin din beton armat, cu o înălțime de 1,1 metri și o lungime de 88 de metri, care are rolul de a proteja structura și de a delimita malul de promenadă. Proiectul a inclus și scări de acces, precum și un zid de sprijin pentru limnigraf, pentru a facilita accesul la punctul unde se măsoară nivelul apei.
Pentru consolidarea zonei, s-a realizat subzidirea zidului existent, la o adâncime de 50 de centimetri sub cota talvegului. Totodată, a fost construită o scară de pești cu o lungime de 50 de metri, prevăzută cu ferestre de observație, precum și cu trepte de coborâre care se întind pe 25 de metri, până la radier.
Controverse și adaptări la scara de pești din Oradea
În luna aprilie 2025, proiectul a fost puternic criticat de către Asociația de Pescari Aqua Crisius, care a semnalat public o serie de probleme majore la scara de pești. ONG-ul a descris lucrarea drept „scara neputinței” și a afirmat că aceasta este ineficientă atât din punct de vedere biologic, cât și funcțional. Printre principalele deficiențe semnalate se numără amplasarea nepotrivită a intrării pentru pești, situată la aproximativ 50 de metri în aval de locul natural unde aceștia ar căuta o cale de trecere, adâncimea foarte redusă a apei – de numai 10 cm în perioadele de secetă –, precum și lățimea îngustă a pasajului, care în unele zone nu depășește 13 cm, creând riscul de blocaje. De asemenea, ferestrele de observație, care ar fi trebuit să permită vizualizarea peștilor, au fost criticate pentru că se află deasupra nivelului apei, făcând imposibilă observarea faunei acvatice.
Aqua Crisius a acuzat atunci că proiectul a fost realizat fără implicarea unor biologi sau specialiști în ecologie acvatică, iar soluțiile tehnice au ignorat studii anterioare realizate voluntar de organizație. ONG-ul a propus chiar reconstruirea scării de pești pe malul opus, unde curentul apei este mai intens și atractivitatea pentru fauna acvatică ar fi mai mare, însă a recunoscut că șansele de implementare sunt foarte mici.
În replică, ABA Crișuri a transmis că proiectul era, la acel moment, încă în execuție și că termenul final de finalizare era stabilit pentru 28 februarie 2026. Reprezentanții instituției au explicat că eventualele deficiențe pot fi ajustate pe parcurs, iar adaptările se fac deja împreună cu proiectantul și constructorul, astfel încât scara de pești să funcționeze eficient chiar și la debite foarte scăzute. În ceea ce privește problema ferestrelor de observație, ABA Crișuri a precizat că acestea au fost testate pentru etanșeitate, iar infiltrațiile identificate au fost remediate fără costuri suplimentare. În privința propunerii de mutare a scării pe malul stâng, instituția a menționat că acea zonă a fost deja finalizată și recepționată, fiind acum în administrarea Primăriei Oradea, care derulează lucrări de amenajare urbană, astfel că nu se mai pot executa alte lucrări hidrotehnice acolo.
Trimite articolul
XFoarte frumos, totuși nu văd relevanța videoclipului cu peștii înotând în apă, cu siguranță nu este un video filmat în Oradea, nici măcar în România!!!
Snaiderul din filmuleț lam pescuit de vreo 5 ori și lam aruncat înapoi în cris.ca sa aveți ce filma acum. Mie mi se pare bani aruncați în vânt dar na trebuie tocați banii fraierilor pe lucrări inutile.
Scara pentru pestii in 2 picioare mai degraba.
Scarile astea se fac unde au loc migratii masive de pesti, somoni, care fac sute-mii de kilometrii in amonte sa-si depuna icrele si apoi sa moara. Aici e doar o metoda de a face bani, pe de o parte constructorul, pe de alta parte beneficiarul. Tot occidentul functional se intoarce la natura, “noi” turnam betoane.
Era mai fain un lift cu pereti de sticla,sa-l poata folosi si pestii mai batrani !….
Nici in Las Vegas nu vezi asa dezvoltare
bani spalati pe apa crisului de ABA. cum adica nu se ia in seama expertiza inainte de constructie? poi facem casa cu acoperisul cum vrem noi si apoi ne scuzam ca eram in etapa de executie? wth?
daca era un cetatean sa faca o lucrare de capul lui, platea bani grei. asa ca e ABA, scuturam din maini plini la buzunare si radem la camera, nu?
e bine ca se face, dar sa se faca cu cap si – stiu, e ironic sa cred ca exista asa ceva in institutii- RESPONSABILITATE. Interesant ca la fel ca proiectul Ciuperca si multe altele facute din pix doar sa se ia fondurile care culmea, pana la urma, tot urbea le platesc ani la rand inapoi, nu?
sa vedem cum va functiona peste cateva luni si peste cativa ani1…
de aici mai merge la fel de bine un proiect de monoitorizare a tranzitiei pestilor prin “strunga”. Si numararea pestilor…
😉