‘Conform prognozei pe medie durată a modelului global al centrului european (ECMWF), până spre finalul primei decade a lunii martie (9 martie) vom avea parte de o vreme stabilă ca aspect, având în vedere că presiunea atmosferică, cu mici variații de la un interval la altul, se va menține ridicată în cea mai mare parte a continentului, implicit peste spațiul geografic al țării noastre. Din acest motiv, vor predomina zilele însorite, iar precipitațiile vor fi foarte puține, trecător ploi în zonele joase și mixte la munte, astfel încât regimul pluviometric va fi deficitar. Sub aspect termic vom înregistra temperaturi mai ridicate comparativ cu mediile multianuale (acestea fiind cuprinse între 3…5 grade în depresiuni și 9…10 în sud-sud-vest, la valorile diurne și între -6…-4 grade în estul Transilvaniei și 1…2 grade în sud-sud-est, la valorile nocturne), astfel estimările indică temperaturi maxime cuprinse în marea lor majoritate între 10 și 17 grade și temperaturi minime în general între -6 și 4 grade, local mai scăzute totuși la munte, cu mențiunea că în perioada 6 – 8 martie este posibilă o răcire a vremii’, se arată într-o postare publicată pe pagina de Facebook a ANM.

Estimările meteorologice săptămânale disponibile ale modelului global ECMWF indică până spre mijlocul lunii martie menținerea unor temperaturi peste normalul perioadei și a unui regim deficitar al precipitațiilor, după care pentru perioada 16-30 martie media valorilor termice, dar și a cantităților de precipitații să fie mai apropiate de mediile multianuale, ceea ce înseamnă că va crește probabilitatea unor perturbații ciclonice (islandeze sau mediteraneene), respectiv pătrunderi de aer mai reci dinspre nordul Europei.

‘Bineînțeles că episoadele de vreme severă care pot apărea ulterior (cantități importante de apă, intensificări puternice ale vântului, răciri bruște, ninsori sau chiar viscole), a căror durată de manifestare este foarte mică, nu pot fi anticipate decât cu câteva zile înainte de producere, adică cu prognoza pe scurtă durată. Alte fenomene ce pot crea probleme în sezonul de tranziție în România ar fi avalanșele de la munte, mai ales atunci când avem straturi consistente de zăpadă, depuse succesiv de-a lungul iernii și care devin instabile sau inundațiile, atunci când încălzirea vremii se suprapune cu ploi importante și crește riscul de inundații tot în zonele montane și submontane’, a explicat ANM.

Potrivit meteorologilor, luna martie se află la granița dintre anotimpul rece spre cel mai cald, motiv pentru care este considerată o lună extrem de schimbătoare ca aspect, dar și din punct de vedere termic, în care pot fi alternanțe de zile umede, dar și reci (ca urmare a pătrunderilor de aer polar dinspre latitudini nordice), precum și perioade cu vreme însorită și temperaturi neobișnuit de ridicate (atunci când predomină circulațiile din sector sudic și implicit avem un transport de aer cald dinspre nordul Africii).

Un exemplu sugestiv este anul 1952, când a fost înregistrat un record absolut al temperaturii minime pentru zona joasă de relief, în dimineața zilei de 9 martie fiind consemnată o temperatură de minus 31,4 grade la Întorsura Buzăului, iar la final de lună, în data de 30 martie, fiind marcat un alt record absolut la temperatura maximă, plus 32,8 grade la Odobești.

În martie, temperaturile medii lunare sunt în creștere comparativ cu luna anterioară, astfel depășesc 0 grade în mare parte din țară și ajung spre 5…6 grade în zonele de câmpie, dar tind spre -1 grad în depresiuni, iar în zonele montane înalte se mențin la -6…-4 grade. Totodată și cantitățile medii lunare de precipitații sunt mai ridicate față de luna februarie, între 25 și 24 l/mp în zona joasă de relief, între 45 și 65 l/mp în Maramureș, Dealurile de Vest, precum și în Subcarpații Sudici, iar la munte pot depăși 100 l/mp.

ANM prezintă și câteva recorduri ale temperaturilor maxime pentru prima decadă a lunii martie: 27,6 grade la Jurilovca (5 martie 1940), 27,5 grade la Bechet (7 martie 2002), 27,5 grade la Focșani (7 martie 2002) și 27,3 grade la Gurahonț (9 martie 1975).

Temperatura maximă absolută a lunii martie a fost de +32,8 grade la Odobești, în 30 martie 1952, iar minima absolută a fost de -33 grade la Obârșia Lotrului, în 11 martie 2005.

Cea mai caldă lună martie a fost înregistrată în anul 1990, cu o medie națională a temperaturii aerului de +7,5 (abatere de +3,6 grade față de media perioadei 1991-2020).

La polul opus, cea mai rece lună a fost în anul 1987, cu o media națională a temperaturii aerului de -2 grade (abatere de -5,9 grade față de media perioadei 1991-2020).

Cea mai secetoasă lună martie a fost consemnată în 1972, cu o medie națională a cantității de precipitații de 12 l/mp (față de media perioadei 1991-2020 de 41 l/mp) iar cea mai ploioasă în 1962, cu o medie națională a cantității de precipitații de 87,3 l/mp. AGERPRES