„Cu mare tam-tam a fost anunțată de către primarul Ilie Bolojan și primăria Oradea finalizarea lucrărilor de restaurare a palatului Moskovits-Miksa. Acum o săptămână am sesizat, verbal și în scris, persoanele ce conduc programul de reabilitare ale clădirilor istorice despre nerespectarea modelul original al cupolei. Mi s-a răspuns că s-a respectat întocmai modelul preexistent. Evidente sunt, în primul rând, diferențele prezente la modelul și volumetria coroanei cupolei. Vă îndemn să nu ne lăsăm batjocorită una din bijuteriile arhitecturale ale orașului de aceeași firmă ce a „restaurat” și dealul Ciuperca”, scria pe pagina sa de Fb orădeanul Andrei Roșu, în timp ce imaginile palatului înnoit se viralizau pe net.

Medic de profesie, cu contract în Germania, el e proprietarul unei locuințe în acest imobil și se declară pasionat amator de arhitectură orădeană. Roșu a sesizat, în scris, Primăria că noua cupolă este o copie nereușită a celei vechi. S-a referit la lipsa ornamentelor, la faptul că eleganța inițială a liniilor suple și arcuite lipsește din noua lucrare, acestea fiind înlocuite cu niște benzi mai late, cu o aparență incomparabil mai rigidă.

„Îmi dau seama că asta este realitatea românească în materie de construcție: nu prea sunt specialiști și se lucrează la un nivel în cel mai bun caz mediocru. Plângerea mea însă se referă la altceva, e vorba de nerespectarea modelului original în cadrul unei restaurării, fapt mult mai grav. Ca și cum la restaurare, Mona Lisei i s-ar fi făcut un nas un pic mai lung, că bine e și așa”, argumentează el.

Două prelungiri

Noua față a palatului Moskovits-Miksa a ieșit de sub schele la finalul lunii trecute, la finalul șantierului început în ianuarie 2016.

Annamaria Sava, adjunct în cadrul Direcției Patrimoniului Imobiliar (DPI), spune că termenul inițial din contract a fost prelungit în două rânduri. Prima dată din cauza schimbării legislației referitoare la salariul minim care a condus la modificări în contractele cu executantul, firma Abed Nego. A doua ține direct de cupola metalică – din cauza umidității crescute și a temperaturilor scăzute, sudurile necesare tablei de zinc au putut fi făcute abia în primăvară. Lucrarea nu este recepționată, încă.

Invitată să detalize poziția instituției față de neconcordanțele semnalate la cupola palatului monument, Sava ne-a declarat că „i-am menționat (reclamantului n.r.) faptul că nu există diferențe, turnul s-a refăcut după modelul inițial”. „Forma este aceeași”, spune ea. Despre faptul că lipsesc decorațiunile din „coroană”, zice că, de fapt, în noua cupolă acestea sunt la fel dispuse precum în cea veche, dar că e posibil ca unghiul din care e privit turnul să altereze perspectiva.

Admite că benzile metalice care urcă spre coroana sunt mai groase „cu vreo 15 cm” dar asta nu ar deforma percepția de la nivelul solului.

„Muncă grea”

În numele firmei execuntante, Abed Nego, Daniela Ionașcu s-a ferit să se refere concret la reclamații. A spus, sec, doar că
„s-a refăcut după modelul celei date jos”.

„Cupola pe care am găsit-o pe clădire era toată cârpită și degradată. Din considerente de unitate arhitecturală a a zonei, s-a luat decizia ca noua cupolă să fie din tablă de zinc. A fost o muncă grea, complicată, îngrozitoare, care necesită specialiști pe care îi găsești foarte greu. Uitați-vă pe Corso, nimeni nu a avut curajul să înlocuiască cupolele de metal, pentru că asta presupune o muncă foarte dificilă. Din feedbackul primit din și din străinătate, acea lucrare este o bijuterie, noi așa considerăm”, e poziția executantului.

100%

Și Pafka Ernest, arhitectul autor ar proiectului susține că structura din zinc e identică celei date jos.

Inițial, propunerea sa a fost ca partea metalică a acoperișului Palatului Moskovits-Miksa să fie restaurată, nu înlocuită.

„Noi, când facem proiectele, facem releveul clădirii pe baza imaginilor luate cu aparate foto de foarte bună calitate. În cazul acesteia, când ne-am urcat în turn cu executantul, am găsit coiful (acoperisul din tablă de la „intersecția” fronturilor stradale) într-o stare foarte proastă. Tabla era foarte degradată, am găsit adăugiri și cârpiri, erau trei feluri de material. Nu se putea determina care e originalul, nu se mai punea problema restaurării. A fost o decizia tripartită, între beneficar, Primăria adică, executant – firma Abed Nego și noi, firma de arhitectură, să refacem coiful dintr-un singur material, care e tabla de zinc. E un material optim ca preț și posibilitate de a lucra cu el”, spune arhitectul.

El insistă că, din punctul de vedere al „aspectului, turnul are 100% dimensiunile, forma și decorațiunile care au fost”.

„Într-un an, un an și jumătate tabla se va oxida și va pierde luciul. Va redeveni la culoarea de acum 100 de ani. Din punctul meu de vedere, lucrarea a fost făcută profesionist”, declară el.

Din ciocan

Partea cu profesionalismul nu e împărtășită nici pe departe de toți proprietarii de spații din palat. Ruxandra Sala susține că spațiul pe care-l deține a fost inundat de nenumărate ori pe durata lucării, din cauza nepăsării muncitorilor. Până acum, nu primise nicio compensație pentru. Ea ne-a relatat o situație pe care o consideră simptomatică pentru modul în care apreciază lucrarea. În grabă să termine, executantul se apucase să dea jos tencuiala și zugrăveala de pe un perete de hol interior pe care se văd încă picturi și stucaturi originale. Abia la insistențele vecinilor care au sunat la Primărie au pus muncitorii sculele jos. Acum, peretele poartă însemnele meșterilor din trecut – florile și elementele decorative din tavan – și ale celor care au venit să „restaureze” – lovituri de ciocan și urme de șmirghel.

Primăria a transmis că „urmează ca pictura interioară a palatului să fie refăcută de către municipalitate prin Fundația pentru Protejarea Monumentrelor Istorice din Județul Bihor”.

„Ce să mai zici. Mă uit cum arată Palatul Episcopal din Piața Unirii și nu înțeleg de ce nu se poate să primim și noi aceeași calitate. Cum voi plăti 8.000 de euro pentru asta, plăteam cu 2.000 în plus dar să fie făcut cum trebuie”, spune proprietara.

Program municipal

Ca alte imobile monumentale, Palatul Moskovits-Miksa a fost reabilitat în contul programului de finanțare dedicat patrimoniului arhitectural. „Din valoarea totală a lucrărilor, Primăria Oradea a acordat 20% grant, urmând ca diferența de 80% să fie recuperată de la proprietarii imobilului”, e declarația directorului executiv al Instituției Arhitectului Șef, Adriana Lipoveanu.

Valoarea contractului de lucrări a fost de 667.439,86 lei.

Deși nemulțumit de calitatea acestei lucrări, Andrei Roșu nu contestă utilitatea programului municipal, pe care l-a luat în calcul când a cumpărat spațiul din palat. „Dacă nu ar fi existat acest program, eu unul nu aș fi cumpărat acest apartament. Nu aș fi fost dispus să-mi investesc toate economiile într-o minunată ruină. Tocmai în momentul în care s-a luat decizia restaurării, eu știind de la început cota mea parte am decis să fac acest pas. Asta are doar tangențial legătură cu subiectul principal, care e nerespectarea, cu acordul primăriei, se pare, a patrimoniului arhitectural”, e concluzia sa. JB-C.GH.

Găsiți diferențele…

Roșu spune că a trimis „echipei lui Bolojan” observații punctuale față de diferențele dintre structura metalică existentă și cea nouă care sclipește acum la intersecția Corso-Parcul Traian.

Obiecțiunile sale sunt:

1. Decorațiunile pe coroana cupolei sunt mult mai rare

2. Cele 2 benzi de tablă ce se află dedesubt, încercuind „coroana”, sunt mai groase și mai apropiate unele de altele

3. Depresiunile din etajul inferior al coroanei cupolei au fost făcute în mod defectuos/ neregulat

4. Liniile de forță ale cupolei ce converg spre coroană nu prezintă în partea de sus o inflexiune spre exterior, așa cum e în original

5. Harfele de pe cupolă au partea de jos mai ascuțiță (în această poză nu se poate observa acest aspect)