În urma unei inventarieri făcute de Prefectura Bihor și Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Crișana” (ISU), în județ există în prezent 120.000 de locuri în adăposturi civile, la o populație de peste 600.000 de locuitori. Lucrurile stau cu mult mai bine față de acum câteva luni, când autoritățile aveau în evidență doar 93 de adăposturi civile funcționale, unde puteau fi găzduite în jur de 6.000 de persoane. „Când am discutat despre adăposturile civile acum câteva luni, ceea ce nu am subliniat, un fapt care m-a îngrijorat atunci, era că din cele 96 de adăposturi, 93 erau funcționale, acestea având o capacitate de aproximativ 5.700 de persoane. Ca urmare, am discutat cu cei de la ISU «Crișana» și am considerat oportun să facem un demers de inventariere a adăposturilor civile, cu ajutorul primăriilor din județ”, a declarat prefectul de Bihor, Dumitru Țiplea.

Cu ajutorul primarilor

Ca urmare, Prefectura Bihor a solicitat tuturor primarilor să identifice subsolurile care pot fi folosite în caz de situație majoră. Până acum, 72 de primării din totalul celor 101 au răspuns apelului făcut de prefect și au identificat acele subsoluri care ar putea fi folosite pentru adăpostirea populației în caz de război. Acestea trebuie să îndeplinească anumite condiții, iar ISU „Crișana” a transmis primăriilor care sunt caracteristicile ce trebuie îndeplinite. „Există niște standarde pe care noi le-am transmis primăriilor, iar acestea s-au referit la acele adăposturi care îndeplinesc standardele cerute”, a subliniat inspectorul șef al ISU „Crișana”, Sorin Caba. „Dacă o cincime din populație poate fi adăpostită conform standardelor, asta nu înseamnă că populația Bihorului nu poate fi protejată. Avem la dispoziție și adăposturile subterane care nu au fost amenajate de om, cum sunt peșterile”, a adăugat sursa citată.
Inventarierea acestor obiective nu s-a încheiat, autoritățile estimând că la final vor ajunge la „o cifră satisfăcătoare” în privința numărului de persoane care pot fi găzduite în caz de nevoie. „Acest demers nu este doar pentru a obține o informație statistică, ci de a conștientiza populația că adăpostirea este importantă, se planifică, se întreține și trebuie să fie viabilă într-o situație de urgență”, a subliniat Sorin Caba.

[eadvert]

ISU inspectează periodic toate cele 96 de adăposturi civile aflate în evidența autorităților. Sunt verificate condițiile de acces, ventilație, iluminat. „Condițiile din adăposturi trebuie să permită un minimum de condiții pentru a putea fi locuite, pentru că în caz de nevoie, populația nu coboară acolo doar pentru câteva ore. Ar putea exista situații când trebuie să rămână acolo mai multe zile”, a explicat șeful ISU. Majoritatea celor 96 de adăposturi civile sunt în administrarea unor asociații de locatari, care au obligația de a le întreține. Mai mult, aceste pot fi ocupate cu diferite materiale, însă administratorii trebuie să le elibereze în caz de nevoie, în cel mai scurt timp.

Proces îngreunat

Schimbarea legislației, începând cu anii ’90 și până în prezent, îngreunează misiunea autorităților de a avea o situație clară a adăposturilor civile care pot găzdui populația, în caz de război. Un motiv este acela că subsolurile sau spațiile din imobilele private care pot fi utilizate în acest scop nu sunt incluse, potrivit legii, în inventarul autorităților publice. Un alt motiv este că legislația nu mai obligă dezvoltatorii să proiecteze noile imobile cu adăposturi civile, decât cu câteva excepții. Potrivit inspectorului șef al ISU „Crișana”, Sorin Caba, în județ sunt autorizate anual maximum 6 clădiri prevăzute cu astfel de adăposturi.