Ajută migranţii să se integreze în România

Angelina Heredia de Szabad este din Republica Dominicană și are un an și șase luni de când trăiește în România. A ajuns aici căsătorindu-se cu un român. În prezent este angajată ca mediator internaţional la Fundaţia Filantropia Oradea.

„Cel mai greu m-am obişnuit cu vremea. Iarna a fost pentru mine un şoc, dar acum este bine. L-am cunoscut pe soţul meu pe facebook. Ne-am căsătorit la mine în ţară şi apoi am venit în România. Îmi place aici”, ne-a spus dominicana.

Thaizó Arias şi soţia sa, Yamileth Ponce, au venit în România tocmai din Venezuela, în urmă cu doi ani, ca misionari ai Bisericii Romano-Catolice. Au rămas mai departe aici şi le-ar plăcea să trăiască la Oradea.

„Acest proiect ne-a ajutat foarte mult: cu învăţarea limbii, cu documentele, cu medicamente când am fost bolnavi. Avem doi copii, un băiat de nouă ani şi o fetiţă de şapte. Acum sunt la şcoală şi învaţă în limba română şi în limba maghiară. Pot să spun că suntem fericiţi. Este o ţară frumoasă, care ne-a primit cu inima deschisă. Pentru noi a fost foarte greu să ne adaptăm, din cauza iernii. Aici am văzut prima zăpadă”, ne-a povestit Thaizó.

Victor Coccinicov, din Republica Moldova, a venit în Oradea la studii. Îi place foarte mult în Oradea şi a reuşit să-şi găsească şi un loc de muncă.

Proiect pentru migranţi

Aceştia sunt doar câţiva dintre beneficiarii proiectului „Integrare ACUM – Abordări complexe şi unitare pentru migranţi”, a cărui conferinţă de încheiere a primei etape a avut loc marți, în Sala „Traian Moşoiu” a Primăriei Oradea. Proiectul este implementat de AIDRom – Asociaţia Ecumenică a Bisericilor din România, în parteneriat cu Asociaţia Filantropia Oradea şi este finanţat de Uniunea Europeană şi Inspectoratul General pentru Imigrări, prin Programul Naţional – Fondul Azil, Migraţie şi Integrare. Bugetul total al proiectului, pentru prima etapă de implementare, este de 1.097.642,92 lei.

„Din ce în ce mai mult se profilează nevoia de sprijin pentru persoanele care încearcă să-şi deschidă un drum, încearcă să-şi creeze o viaţă în comunitatea noastră. Este vorba de cetăţenii străini care, din ce în ce mai mulţi, se alătură comunităţii noastre”, a subliniat Lazăr Laurenţiu, preşedintele Asociaţiei Filantropia Oradea în deschiderea conferinţei.

Pe larg despre proiect ne-a vorbit Adriana Popa, manager local la Centrul Local de Integrare Oradea din cadrul Asociaţiei Filantropia Oradea.

„În cei şapte ani de activitate ne-am lovit foarte mult de obstacole, dar am şi învăţat din ele. Cel mai important atunci când realizezi un proiect este să te gândeşti de ce vin aceşti oameni în România. Foarte mulţi migranţi nu ştiu nimic despre România când ajung aici. Nici măcar nu ştiu să o localizeze pe hartă. Nu ştiu ce procedură să urmeze. Nu cunosc limba. Am mai observat, la fel ca în cazul comunităţii româneşti, birocraţia foarte mare cu care se confruntă aceştia. Noi am încercat să îi ajutăm să se integreze”, a explicat Adriana Popa.

Statistică

În anul 2017, în România au fost depuse 4.820 de cereri de azil, în creștere față de anul trecut cu 161%. Au fost soluționate 2.079 de cereri de protecție internațională în etapa administrativă și, în 1.309 cazuri, a fost acordată o formă de protecție pentru 849 de beneficiari, cărora le-a fost recunoscut statutul de refugiat, și la 460 de beneficiari le-a fost acordată protecția subsidiară.

Totodată, la nivel național, în perioada de referință, 1.553 de persoane au fost înscrise în programul de integrare, care provin din țări ca: peste 805 sunt din Siria, 492 din Irak, 79 din Afganistan, precum și din alte țări.

„În ceea ce privește situația la nivelul Centrului Regional de Integrare Filantropia Oradea, în perioada iunie 2017 – aprilie 2018 au fost oferite servicii unui număr total de 241 de migranți din județele Bihor, Arad și Hunedoara, serviciile fiind adaptate și personalizate în funcție de nevoile fiecărui individ în parte”, ne-a precizat Adriana Popa.

Serviciile au constat în consiliere, accesarea pieţei muncii, cursuri de limba română, activităţi sociale, culturale, recreaţionale, stimulente financiare, pachete de urgenţă, costuri rechizite, hrană, grădiniţe şi medicamente.