Şirul de plopi de pe malul stâng al Crisului, în aval de Podul Dacia, vor fi scutiţi de tăiere.
Directorul Administrației Bazinale (ABA) de Apă „Crișuri”, Pasztor Sandor, a precizat joi că era de datoria sa să prezinte Primăriei ambele variante de amenajare a malului. În final, s-a ales varianta cu salvarea plopilor, excepţie făcând un arbore intrat excesiv în albie.
„Proiectul iniţial prevedea o betonare masivă, care ar fi presupus şi tăieri de arbori. Am lucrat mult pentru a reface proiectul astfel încât consolidările hidrotehnice să afecteze cât mai puţin mediul. Pe de altă parte, mă voi asigura personal ca lucrările ce se vor efectua în albia Crişului să fie de calitate, ca să nu se prăbuşească apoi plopii în râu”, a declarat Pasztor Şandor.
Astfel, se va adânci albia spre mijlocul Crişului, urmând să dispară insuliţele aluvionare precum şi picioarele de beton ale fostului pod de lângă Pasarela Intelectualilor. „În mod normal, râul trebuie să fie mai adânc spre mijloc, şi descrescător spre maluri. Vom stabiliza malurile cu piatră brută. Iar noile alei pietonale vor fi amenajate cu materiale locale”, a mai spus Pasztor. Potrivit acestuia, noua alee de pe mal va fi mai sus decât aleea din amonte de Podul Dacia. „În cazul unei viituri foarte mari, se poate întîmpla ca o zi, două, să treacă apa peste alee, cum s-a întâmplat mai jos de Podul Ferdinand. Apoi însă apa scade, şi măturăm aleea de aluviuni. E preferabil aşa decât să supra-înalţăm aleea”, a apreciat şeful ABA Crişuri.
Lucrările în valoare de 2,5 milioane de lei sunt finanţate din fonduri guvernamentale, prin Ministerul Mediului, şi pot fi terminate până în septembrie. Apoi, Primăria Oradea va amplasa bănci şi un sistem de iluminat public, din fonduri proprii.
Vechea viziune, criticată
Solicitat de ziarişti să compare preconizata amenajare cu betonările din amonte de Podul Dacia, Pasztor a precizat că are o viziune diferită faţă de cea a vechii conduceri a ABA Crişuri. „Ce a fost, a fost. Aici nu veţi vedea mult beton, ci un taluz înierbat, cu o alee din mărgăritar proiectată printre copac iar pe mal, doar un zid de piatră din arocamente”, a asigurat Pasztor.
Şi biologul Anna Marossy, membru în Comisia de Mediu din cadrul Primăriei, a criticat din nou amenajarea hidrotehnică din amonte de Podul Dacia. „Deja e plin de vegetaţie acvatică acolo. S-a lărgit şi nivelat cu excavatoarele albia vie, astfel că a rezultat un fel de canal care nu are destul debit vara iar băltirea lui prieşte vegetaţiei de acel gen. Fostul curs normal de râu se regla de la sine şi nu avea nevoie de dragare”, a reamintit Anna Marossy.
C.H.
Pietonala pe mal, din Velenta pana in Iosia
Citiți principiile noastre de moderare aici!