Decizia PNL de a forţa alegeri în două tururi are efect de bumerang asupra PNL Bihor, judeţ în care liberalii deţin supremaţia din punct de vedere al numărului de aleşi. Aceasta în condiţiile în care una dintre premisele de la care a pornit cruciada liberală împotriva legii alegerilor locale e aceea că primarii în exerciţiu ar fi favorizaţi de alegerile într-un singur tur. Şi totododată, acest sistem ar bloca ascensiunea independenţilor spre fotoliile de primari. Teoria e contrazisă atât de primarii în exerciţiu, cât şi de Institutul de Politici Publice.
Doar 31% din cei 3.186 de primari aleși în 2012 (985) nu au reușit să obțină 50% plus unu din voturile valabil exprimate, ceea ce i-ar fi dus ipotetic în turul II. Sunt rezultatele unei simulări făcute de Institutul pentru Politici Publice pornind de la rezultatele ultimelor două runde de alegeri locale — cele din 2008 (două tururi de scrutin) și din 2012 (un singur tur). „Scopul a fost acela de a testa ipoteza lipsei de reprezentativitate a alegerilor într-un singur tur, respectiv de a furniza o serie de scenarii cu privire la posibilele implicații (electorale) ale menținerii actualului sistem de vot pentru principalele partide politice care pretind că suferă de grija electoratului”, se arată într-un comunicat al IPP remis redacţiei.
Primarii bihoreni nu par foarte interesaţi de răspunsul la întrebarea :„alegeri într-un tur de scrutin sau alegeri în două tururi?”. Primarul liberal (PDL) de Cărpinet, Gheorghe Ienciu se pregăteşte să încheie două mandate la Primărie şi intră în cursă pentru cel de-al treilea mandat.
„Din punctul meu de vedere reuşita sau nereuşita unui primar în exerciţiu în alegeri depinde strict de ceea ce a făcut în mandatul respectiv. Dacă ai realizări în mandatul de primar te avantajează alegerile dintr-un singur tur, dacă nu ai realiyări nu văd ce avantaj ai avea. Din perspectiva mea, aceasta e o axiomă şi e verificată şi de situaţia de la alegerile din 2012: acolo unde primarii şi-au făcut treaba au rămas în picioare, chiar dacă atunci curentul USL mătura totul. Cred că la alegerile din acest an va fi un alt curent care se simte după «momentul Colectiv». Situaţia e oarecum similară, doar că acum bate un curent al înnoiri: vechile partide, partidele mari au tot felul de etichete, fapt pentru care caută să găsească oameni noi- dacă au- şi care să fie, în acelaşi timp şi personalităţi. În acelaţi timp, partidele mici speră că se vor afirma ele. Personal nu cred că alegerile în două tururi dau o legitimitate mai mare aleşilor. Aceasta fiindcă în turul doi se fac jocuri politice: cei care ajung în turul doi se repoziţionează şi încearcă să-şi convingă electiratul să-şi schimbe, eventual, optica din turul I. Tot ceea ce cred că aduce un plus un sistem de alegeri în două tururi de scrutin sunt cheltuieli în plus”, explică primarul de Cărpinet.
În cealaltă parte a judeţului, la Borod primarul Sorin Sarca este posesor a trei mandat şi îşi doreşte să candideze pentru cel de-al patrulea mandat, după ce a trecut de la PDL la PSD. Sorin Sarca este conştient de faptul că după un anumit număr de mandate poate să apară uzura şi că alegătorii îşi pot dori schimbarea chiar dacă realizările primarului sunt evidente.
„Pentru orice primar care îşi doreşte să mai candideze, campania electorală începe chiar de a doua zi de când preia mandatul… Cât desptre teoria că ar fi vremea independenţilor, aceasta e frumoasă dar până independentul ajuns primar vede că e doar cu numele întrucât dacă nu are majoritate în consiliul local nu poate lua nici o decizie, orice proiect îi moare din faşă. Sunt doar 5-6 hotărâri pe care le poţi lua cu jumăate plus unu, dar pentru majoritatea hotărârilor trebuie să convingi 2/ 3 din consiliu”, spune primarul Sorin Sarca.
IPP infirmă mituri
Conform IPP, cealaltă fațetă a tezei legitimității votului este legată de prezența la urne. Nici în această privință istoricul prezenței la urne la ultimele runde de alegeri locale (2008 și 2012) nu arată că votul în două tururi ar fi înregistrat o prezență mai crescută, dimpotrivă: prezența la vot în 2012 a fost de 57% (au votat în alegerile locale pentru primari 10,4 milioane de cetățeni), în timp ce în 2008 la primul tur prezența a fost de 54% (au votat pentru primari 9,49 de milioane de români).
Mai mult, mitul prezenței crescute la vot în turul al doilea este și el infirmat de la datele ultimei runde de alegeri locale în două tururi: prezența în localitățile în care s-a organizat turul al doilea a fost de 50%. IPP consideră că orice inițiativă de modificare a legislației electorale venită din partea partidelor ar trebui să se întâmple numai la Parlament și nu prin ordonanță de urgență și numai după ce liderii de partid explică electoratului, dar și activului de partid care a intrat deja în mobilizare generală, care sunt adevăratele motive pentru care doresc sau nu schimbarea legislației.
Citiți principiile noastre de moderare aici!