Cei doi lideri au transmis, în debutul conferinței, că în Bihor, că Alianța merge înainte și că, foarte probabil, va avea candidați în aproximativ 80 de localități.

„În cele mai multe locuri s-a ajuns la un consens în ceea ce privește candidaturile la alegerile locale și acum ne concentrăm pe strategia de campanie, pe partea de propuneri și program politic”, a spus Ioana Mihăilă.
PLUS are, acum, 400 de membri bihoreni și comunitățile în care e organizat partidul, acoperă 35 – 40% din județ. USR are 800 de membri și are organizații în 35 UAT-uri.

„În nord ajungem mai greu, acolo comunitatea maghiară este puternică, așa că ajungem mai greu”, a constat liderul USL, Silviu Dehelean, care a mai spus că partidul va persevera în aceste perimetre.

Primii trei

Alianța a prezentat, vineri, primii trei propuși în Bihor până acum: Sorin Briscan, candidat la primăria Beiuș, Radu Gavra la primăria Brusturi și Vasile Negruț, candidat pentru funcția de primar a Oșorheiului. Toți trei vin din mediu privat și se recomandă ca fiind autonomi financiar.

„Sunt candidatul Alianței pentru postul de primar la Beiuș, lucrez în mediul privat, am o mică făbricuță de mobilă pe care am început-o de la zero”, s-a prezentat beiușeanul Briscan.

Spune că nu a mai fost în politică până la intarea în PLUS. Consideră că primarii veniți din mediul privat au făcut treabă bună în localitățile pe care le conduc, spre deosebire de vechii politicieni.

Este cunoscut în zona sa mai ales pentru implicarea civică: „am activat în mai multe organizații civice, împreună cu un coleg gestionez pagina de Facebook „Drumul Național 76”, ne-am implicat în toate protestele care au vizat acest drum”.

Comuna rămâne în urmă…

Radu Gavra, de 36 de ani, căsătorit și tată a doi copii, este candidatul Alianței la primăria Brusturi. Împreună cu soția sa deține, din 2012, două farmacii, în Brusturi și Sîrbi. „Nu m-am gândit să fac politică dar de la evenimentele din 2016 și până acum, am zis că nu pot sta deoparte. Pur și simplu am decis că e momentul să ies în față, pentru că pot face ceva pentru comună. Mi se pare că rămânem în urmă, nu avem niciun proiect măcar, niciun fel de fonduri europene atrase. Primarii anteriori și-au văzut interesul personal, nu s-au preocupat de comună. E important să nu pierdem perioada care urmează. Vin patru ani de relativă liniște, fără alegeri, și vom avea timp să facem treabă”, consideră el.

Echipă profesionistă

USR-istul Vasile Negruț, de 46 de ani, căsătorit, tată a doi copii, este candidatul Alianței la primăria comunei Oșorhei. Spune că lucrează de 20 de ani într-o multinațională de telefonie, ca manager. Consideră imperativă profesionalizarea primăriei comunei, pentru atragerea de fonduri europene.

„Azi, din păcate, nu avem nici măcar bugetul publicat în comuna Oșorhei. De când am intrat în USR, din 2019, am încercat să transparentizăm administrația, să afle oamenii ce se face. Dacă nu este nici buget, despre dezbatere publică nu poate fi vorba”, spune Negruț. „Eu cred că primul lucru în primăria Oșorhei acesta trebuie să fie: să constrium o echipă profesionistă, care să acceseze fonduri pentru că nici acolo nu s-a atras nimic în ultimii 12 ani”, mai spune el.

Candidatul nu vede nicio problemă într-o potențială alipire a comunei la Oradea, ca premiză pentru atragerea mai multor fonduri europene.

Local, altfel ca național

În perspectivă post-electorală, șefii Alianței spun că, acolo unde nu vor avea majorități în consiliile locale, se vor purta negocieri cu celelalte partide.

„Natural și organic, există o așteptare ca USR să coopereze cu PNL”, a spus Dehelean, argumentând că partidele au, ambele, obiectivul modernizării României, doar că cu viteze diferite.

„Asta nu înseamnă că nu vom discuta și cu UDMR și, ar trebui să fie ceva destul de extrem ca să avem o discuție cu PSD. Nu văd unde s-ar putea întâmpla asta”, a mai spus USR-istul.

În teren, însă, lucrurile se văd puțin diferit. Briscan consideră că local, „relația dintre oameni e mult mai importantă decât relația dintre partide”, iar ceilalți doi candidați sunt de acord cu el. „Situația în Beiuș este destul de simplă. Sigur că natural, PNL ar fi partenerul de discuții dar acolo accentul se pune pe oameni, cu toții trebuie să lucrăm pentru binele comunității”, a mai zis candidatul de la Beiuș.

„Atâta timp cât intențiile lor sunt OK și vor să dezvolte comuna, nu văd o probolemă în a purta discuții. Cu PNL am și avut discuții”, consideră și candidatul de la Brusturi.

Invitați să expună un minim portofoliu de proiecte prioritare pentru fiecare dintre localități, liderii Alianței spun că „suntem în lucru cu proiectele”. „Când le propunem trebuie să fie foarte bine fundamentate și din punctul de vedere al resurselor financiare, să ne ferim de vechiul sistem în care promitem și nu suntem în stare să livrăm”, declară Ioana Mihăilă, precizând că o sursă viitoarelor proiecte vor fi liniile europene de finanțare.