Jurnal bihorean vă propune o analiză a situației care a generat această schimbare. Am folosit atât datele statistice oficiale, cât și sentințe aplicate de instanțe din Bihor în dosare de act sexual cu un minor, dar și decizii ale CEDO referitoare la anchete de acest fel derulate în România. În plus, am consultat un avocat și un psiholog pentru a ne descifra impactul pe care noua reglementare o poate avea asupra felului în care în care sunt privite de societate și pedepsite de justiție aceste infracțiuni.

Limită de vârstă mai mare pentru sex consimțit, dar și pedepse înăsprite

Prin legea 217/2023, promulgată pe 10 iulie de către președintele Klaus Iohannis, este introdus în Codul Penal un nou articol – 218 indice 1 -, care arată că: ”Raportul sexual, actul sexual oral sau anal, precum şi orice alte acte de penetrare vaginală sau anală comise de un major cu un minor care nu a împlinit 16 ani se pedepseşte cu închisoarea de la 7 la 12 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”.

[eadvert]

Pedeapsa poate fi și mai mare – de la 8 la 15 ani – dacă minorul a fost constrâns de o persoană majoră să întrețină raporturi sexuale.

În plus, cel care determină sau înlesnește, în orice mod, întreținerea unui raport sexual între minori de până în 16 ani va risca pedepsele aplicabile pentru violul comis asupra unui minor, reduse însă cu o treime.

Legea, ale cărei prevederi vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2024, arată nu este considerată viol relația sexuală cu un minor sub 16 ani, dacă între acesta și partener(ă) diferența de vârstă este de cel mult cinci ani.

România, în topul cazurilor de violență sexuală și pornografie infantilă

Inițiatorii legii, printre care avocata Laura Vicol, președinta Comisiei Juridice din Camera Deputaților, au propus această modificare a vârstei consimțământului sexual în condițiile în care numărul cazurilor de violență sexuală și de pornografie infantilă este în creștere. Potrivit expunerii de motive, România se află printre țările europene cu cele mai multe victime ale infracțiunilor sexuale. Anual, 1500 de cazuri de abuz sexual asupra copiilor, unii dintre ei cu vârsta sub 10 ani, sunt raportate organizației Salvați Copiii.

Datele Poliției Române, transmise la cererea Rețelei pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor și citate de asociația VedemJust, arată că, în ultimii opt ani, aproape 1900 de fete și peste 200 de băieți au fost victime ale infracțiunilor de viol, agresiune sexuală sau act sexual cu un minor, comise de un membru de familie. De asemenea, un studiu realizat de World Vision România pe un eșantion de 700 de adolescenți a scos la iveală faptul că la peste 26% dintre aceștia li s-au trimis fotografii nud și li s-a cerut să trimită astfel de poze cu ei.

De menționat că în majoritatea țărilor din Europa vârsta consimțământului sexual este cuprinsă între 14 și 16 ani. La nivel mondial, extremele sunt reprezentate de Nigeria, unde această vârstă este de 11 ani, și Bahrain, unde legea permite relațiile intime după vârsta de 21 de ani.

Cazuri puține în instanțe – pedepse ușoare sau condamnări cu suspendare

Un raport al Inspecției Judiciare, care a analizat practica parchetelor și instanțelor referitoare la infracțiuni sexuale cu victime minore, a punctat ”erori în privința încadrării juridice a faptelor și (…) imposibilitatea sancționării eficiente și proporționale a agresorilor”. Cauzele sunt legate de sesizarea cu întârziere a abuzurilor sexuale, lipsa probelor directe ori dificultatea stabilirii constrângerii morale sau afective – arată sursa citată, preluată de inițiatorii legii.

În multe cazuri ajunse pe rolul instanțelor, cei care sunt acuzați că au întreținut relații sexuale cu minori au scăpat cu pedepse cu suspendare ori au primit condamnări cu executare la limita inferioară prevăzută de Codul penal.

Biho.ro & Jurnal bihorean au verificat mai multe sentințe date de instanțe din Oradea și din Bihor, în astfel de dosare, în ultimii trei ani. În șase din opt hotărâri analizate, judecătorii au pronunțat condamnări la închisoare, cu executare, cuprinse între doi și doi ani și jumătate. Într-un singur proces, desfășurat la o judecătorie din județ, inculpatul a primit doi ani de închisoare, cu suspendare.

Unul dintre cele mai grave cazuri de acest fel a fost înregistrat în 2018, când șapte tineri cu vârste cuprinse între 17 și 26 de ani au fost acuzați că au ademenit o minoră de 14 ani și au întreținut relații sexuale cu aceasta, într-un cimitir din Valea lui Mihai. Fata se lăsase convinsă de cei șapte, iar unul dintre aceștia o filmase în ipostaze intime și a arătat imaginile mai multor persoane.

Un an mai târziu, Tribunalul Bihor i-a condamnat la pedepse cu suspendare pe șase dintre băieți. Doar unul singur a fost trimis după gratii, pentru un an și două luni, pentru că era recidivist.

Condamnări la CEDO pentru cum au fost tratate cazurile unor copii agresați sexual

Condamnările „lejere” pronunțate în astfel de cazuri, dar și anchetele superficiale făcute în cazuri de abuz sexual cu victime minori au făcut ca România să fie condamnată de mai multe ori la CEDO. Asociația VedemJust a descoperit patru astfel de hotărâri pronunțate de instanța europeană în ultimii șapte ani.

Una dintre acestea se referea la cazul unei fetițe de 11 ani, care a întreținut relații sexuale cu un vecin de 52 de ani. Bărbatul a susținut că a fost provocat de copilă, care s-ar fi îmbrăcat sumar și care ar fi fost violată de patru adolescenți. În acest caz, statul român a fost condamnat la CEDO pentru că judecătorii români nu a luat în considerare expertiza psihiatrică a minorei și nici diferența de vârstă și de forță dintre fetiță și vecinul său.

Un alt caz a fost cel al unui băiețel de 7 ani, abuzat fizic și sexual de un bărbat. CEDO a observat că autoritățile naționale l-au interogat pe principalul suspect după aproape două luni de la depunerea plângerii, iar urmărirea penală a durat cinci ani. Mai mult, după șapte ani, cel acuzat a fost achitat.

Avocat: „În practică vor apărea soluții absurde”

Consultat de Bihon.ro & Jurnal bihorean, avocatul orădean Ionel Manole(FOTO) este de părere că scopul noilor texte normative a fost acela de a permite relații sexuale ale minorilor cu parteneri de vârstă apropiată și de a condamna drastic racolarea lor de către adulți în aceste scopuri. Avocatul atrage atenția că stabilirea unei vârste limită pentru consimțământul sexual, „fără o trecere graduală prin încadrări și pedepse”, va genera în practică soluții absurde.

„Să presupunem că aveți un fiu de 21 de ani împliniți, îndrăgostit de o tânără atletă de 16 ani fără o zi, care este corporal dezvoltată ca un adult de 22 de ani. Fiul dumneavoastră va fi incriminat pentru viol asupra unui minor, riscând pedeapsa închisorii de la 7 la 12 ani. Dar dacă avea și el 21 de ani fără o zi, era o faptă normală, fără iz penal”, explică Manole.

În opinia avocatului orădean, noua reglementare îi obligă pe judecători să dea pedepse la închisoare cu executare, lipsindu-i de posibilitatea de a împărți în mod real dreptatea: „Judecătorii se transformă, prin voința câtorva parlamentari din comisia juridică, într-un observator inert de tip ChatGPT, pendulând între achitare și închisoare cu detenție în funcție de o zi diferență la naștere.”

Ionel Manole susține că, prin aplicarea noii legi, violul asupra unui minor cu vârsta între 16 și 18 ani este incriminat în două articole separate din Codul penal – art. 218 alin. (3), lit. c, respectiv art. 2181 alin. (2) și (3), care prevăd pedepse diferite: de la 5 la 12 ani în primul caz, respectiv de la 8 la 15 ani, conform celui de-al doilea articol.

Avocatul face trimitere și la Codul Civil, care stabilește un consimțământ valid al unui minor sub 16 ani pentru acte de anvergură socială, unele chiar cu implicații sexuale. ”Conform Codului Civil, un minor de 14 ani, care a conceput un copil când avea 13 ani și circa 3 luni, își exprimă un consimțământ valid prin care își recunoaște copilul. Anterior acestui consimțământ, a existat la o vârstă și mai fragedă un consimțământ sexual”, explică Ionel Manole.

Psiholog: Educația psiho-sexuală ar fi mult mai eficientă

Psihologul orădean Andreea Dobrițan (FOTO) consideră că ridicarea la 16 ani a limitei de vârstă pentru consimțământul sexual valabil nu va contribui cu mult la reducerea riscului de apariție a violenței sexuale.

„Însă, în cazurile persoanelor cu tulburare de comportament anti-socială sau cu trăsături narcisice ori alte tulburări clinice, această modificare nu va face decât să ușureze decizia legiuitorului atunci când judecă această cauză”, susține psihologul.

În opinia sa, măsuri mult mai eficiente în vederea reducerii cazurilor de violență sexuală ar fi educația psiho-sexuală a tinerilor, educația parentală, reducerea analfabetismului funcțional, dar și educația socio-emoțională.

„Să nu uităm că vorbim despre o categorie vulnerabilă, aflată la vârsta adolescenței, atunci când apar ideile de putere și rezistență supremă, minimalizarea consecințelor, dorința de a fi pe placul grupului din care face parte și distanțarea de adulții semnificativi din dorința de a-și câștiga independența, fapt pe care încă nu este pregătită să îl gestioneze”, atrage atenția Andreea Dobrițan.

Aceasta consideră că o emisiune scurtă la TV și pe canalele online, care să explice „pe limba publicului” modificarea vârstei consimțământului sexual și implicațiile acestei măsuri, și-ar dovedi eficiența în reducerea cazurilor de violență sexuală.

„Având în vedere faptul că există un număr mare de tineri cu obiceiuri și comportamente deviante, consider că tot prevenția și educația corectă pe toate canalele posibile, dar și la nivel de mentalitate, ar avea un impact pozitiv mai mare decât această modificare legislativă”, concluzionează psihologul Andreea Dobrițan.