Insecta în cauză, explică medicii de la Direcţia de Sănătate Publică Bihor, are un ciclu de viaţă ce cuprinde patru etape (ou, larvă, pupă şi adult). „Masculii îşi găsesc nutrienţii la nivelul plantelor, iar femelele sunt hematofage, hrănindu-se cu sânge uman (sau animal), selectându-şi victimele după miros, dioxidul de carbon degajat, substanţe chimice existente în aerul expirat şi transpiraţie”, transmit inspectorii DSP.
Ei spun că experţii de la Centrul de Control al Bolilor din SUA (CDC Atlanta, Georgia) apreciază că şansa ca o persoană să se îmbolnăvească de la o singura muşcătură de ţânţar rămâne scăzută (riscul de boli grave fiind mai mare pentru persoanele de peste 50 de ani).
Chiar dacă la noi în Bihor nu există acum niciun caz de persoană îmbolnăvită grav după muşcătura de ţânţari, inspectorii sanitari spun că evitarea acestor insecte se poate face prin respectarea unor măsuri.
FACT BOX
Măsuri anti-ţânţari:
-evitarea activităţilor în zone din apropierea apelor şi, în special, în orele de maximă activitate a ţânţarilor (intervalul cuprins între amurg şi până în zori),
-purtarea de pantaloni şi bluze cu mânecă lungă în caz de expunere,
-folosirea de insecticide pe haine, corturi, obiecte de camping (niciodată pe piele),
– folosirea de substanţe repelente disponibile în farmacii, multe dintre ele putând fi aplicate cutanat (cu excepţia feţei), dar se recomandă să nu se facă exces în cazul copiilor;
-limitarea locurilor în care se păstrează (sau stagnează) apa în gospodărie (butoaie, bidoane, găleţi, bălţi formate după ploaie etc.) deoarece ţânţarii depun ouăle în ape stătătoare;
-montarea de site (plase) la geamurile/uşile locuinţelor pentru a evita pătrunderea ţânţarilor şi eventualele înţepături ulterioare.
Citiți principiile noastre de moderare aici!