Județul Bihor a înregistrat în noiembrie 2025 încasări totale din impozitul pe venit de 78.746.654,84 lei, conform datelor oficiale ale Administrației Județene a Finanțelor Publice Bihor, prezentate pentru fiecare unitate administrativ-teritorială.

Suma reprezintă una dintre cele mai ridicate colectări din cursul anului, fiind impulsionată în mod covârșitor de activitatea economică intensă din municipiul Oradea, dar și de dinamica pozitivă a orașelor Marghita, Salonta și Aleșd.

Municipiul Oradea, arondat Trezoreriei Municipale, rămâne principalul motor economic al județului și a generat în luna noiembrie suma impresionantă de 49.321.073,60 lei doar din impozitul pe venit. Din această valoare, peste 7,39 milioane de lei au fost direcționate către bugetul local al municipiului, în timp ce 30,63 milioane de lei au fost virate către bugetele locale ale UAT-urilor, conform cotei de 63% din impozitul pe venit. Totodată, aproape 1 milion de lei s-a îndreptat către bugetul de stat, iar restul sumelor a fost repartizat fondurilor de echilibrare națională și județeană. Practic, Oradea reprezintă în continuare pilonul fiscal al Bihorului, generând în noiembrie peste 60% din totalul colectat la nivel județean.

Contribuții importante se observă și în zona Beiușului și Aleșdului. Trezoreria Beiuș a raportat încasări totale de 5.703.786,62 lei, în timp ce Trezoreria Aleșd a colectat 3.483.499,48 lei, iar Trezoreria Marghita a depășit pragul de 5,99 milioane de lei, confirmând potențialul economic ridicat al orașului. La rândul său, Municipiul Salonta a înregistrat venituri de 4.508.789 de lei, reflectând activitatea economică susținută din zona de sud a județului.

Și comunele din Bihor au avut contribuții importante, chiar dacă valorile colectate sunt, în mod firesc, mai reduse față de cele ale marilor centre urbane. În topul comunelor cu cele mai mari încasări din impozitul pe venit se află Bors, cu 2.067.454 de lei, urmată de Nojorid, cu 1.761.426 de lei, dar și de Sânmartin, una dintre cele mai dinamice localități periurbane, cu 1.727.465 lei. Alte comune precum Oșorhei, Sântandrei, Cetariu sau Sălacea au raportat sume semnificative, menținând un nivel constant al veniturilor fiscale esențiale pentru funcționarea administrațiilor locale.

Pe de altă parte, comunele mici, cu baze fiscale reduse – precum Boianu Mare, Astileu, Derna, Ceica sau Răbăgani – depind într-o măsură mult mai mare de fondurile de echilibrare. În noiembrie 2025, aceste fonduri au totalizat 4.724.799,30 lei, redistribuirea lor având rolul de a asigura funcționarea și echilibrul bugetar în localitățile cu venituri proprii insuficiente. De asemenea, bugetul județean a beneficiat de 15% din totalul colectat, sumă care a contribuit la finanțarea proiectelor de interes județean.

La nivelul întregului județ Bihor, distribuția finală a sumelor încasate în luna noiembrie arată astfel: 11.811.998,25 lei au fost virați către bugetele locale ale municipiilor și orașelor, 49.073.825,50 lei au reprezentat cota de 63% direcționată către bugetele locale ale comunelor și orașelor, 1.574.933,10 lei au fost alocați fondului de echilibrare națională, iar 11.024.531,68 lei aveau destinația altor mecanisme de repartizare, inclusiv bugetul județului și fondurile gestionate prin hotărâri de guvern și hotărâri ale Consiliului Județean.