Este vorba despre arhitectul orădean Mara Vida, împreună cu coechipierii ei: un român şi doi americani. Concursul Premio Piranesi-Prix de Rome s-a desfăşurat la Roma şi s-a aflat la cea de-a XI-a ediţie. Este un concurs internaţional pentru studenţi şi absolvenţi, organizat de Accademia Adrianea di Architettura e Archeologia din Roma, desfăşurat la Roma şi Villa Adriana, Tivoli, sub forma unui workshop de proiectare pe situri arheologice.
Miza concursului a fost o bursă de 4.500 euro, care acoperă 75% din taxele de şcolarizare ale programului de masterat sau de cercetare oferite de Şcoala de Specializare a Accademiei Adrianea di Architettura e Archeologia Onlus din Roma. Conform site-ului Universităţii de Arhitectură Ioan Mincu, seminarul a urmărit integrarea arhitecturii contemporane în contextul unui sit arheologic şi comunicarea directă cu instituţiile care gestionează bunurile de patrimoniu, propunând trei teme de proiectare: un nou acces în Villa Adriana prin realizarea unui pavilion cultural, teatrul ca instalaţie temporară în contextul vestigilor romane şi imaginea coordonată, ca formă de comunicare strategică a intervenţiei muzeografice. Au participat studenţi din: Italia, Statele Unite ale Americii, România, Spania şi Turcia. Orădeanca Mara Vida a reuşit să se impună în concurs în cadrul unei echipe în care a mai avut ca şi coechipieri un roman şi doi americani. Proiectele studenţilor români s-au distins în confruntarea cu ariile arheologice, evidenţiind numeroase calităţi muzeografice şi arhitecturale prin propunerile de valorificare a bunurilor imobile, consideră universitarii de la Mincu.
O provocare
Villa Adriana a fost mereu o provocare pentru arhitecţi şi arheologi. Americanul Bernie Frischer, profesor la universitatea „Indiana”, în urma unui proiect care s-a întins pe durata a cinci ani istorici, arhitecți și ingineri 3D au recreat aşezământul care se întinde pe 100 hectare, în mediul virtual, au recreat atmosfera din urmă cu 1900 de ani, „Pentru studenți, această lume virtuală reprezintă mai mult decât o metodă interactivă de a explora obiectivul. Ei pot ocupa un rol activ la curtea acestui mare împărat roman. Proiectul contribuie la creşterea interesului publicului larg pentru Italia și istoria ei. Hadrian a domnit în perioada 117-138 și a fost al treilea dintre așa-zișii „cei cinci împărați buni ai Imperiului Roman”. El a inițiat o serie de reforme în armată și justiție, iar arta și arhitectura au înflorit în timpul domniei lui.
Despre reflecţie
În concurs, spune orădeanca, s-a muncit sub un stres foarte mare, sub presiune, şapte zile şi cam tot atâtea nopţi. Fiecare component al echipei trebuia să-şi impună propria viziune. „În arhitectură, comunicarea este extrem de importantă: clădirile comunică un mesaj, iar omul e singura fiinţă care face simboluri, comunică prin ele”, spune arhitecta. Echipa din care a făcut parte Mara a încercat să ofere vizitatorului trăiri asemenea celor din perioada glorioasă a vilei, nu şi-au dorit ca vizitatorii să beneficieze doar de o foaie din care să citească despre trecut. Echipa Marei a mizat inclusiv pe „excitarea simţurilor tactile, vizuale, olfactive ale vizitatorilor. Am folosit pentru amenajări plante care se găseau la faţa locului: dafin, mentă, rucola. Principiul de bază al proiectului a fost lumina şi umbra, ne-am jucat cu lumina şi umbra”, spune Mara. Orădeanca spune că au fost provocaţi să găsească un logo. „Americanii sunt foarte pricepuţi la asta şi logoul se baza pe reflexie. Aşa că tot conceptul s-a bazat pe reflexie”. Viziunea s-a dovedit perfectă, aşa că echipa câştigătoare a fost formată din: Ștefan Constantinescu (Ro), Rose Paddison (USA), Allie Pladson (USA), Mara Vida (RO). „Conceptul proiectului nostru a fost acela depre reflecţie: reflecţia apei, reflecţia tectonicului prin lumină, reflecţia vilei Adriana într-un singur spaţiu. Noua clădire este noua poartă a vilei. Faţada principală are o singură fenestraţie creată pentru accesul principal. Această mare poartă, care închisă formează un zid mare şi compact – trimitere către Pecile – îţi dă impresia teconicului. Pe latura cealaltă, faţada se deschide către Palestra. Pe latura opusă faţadei principale ai posibilitatea de a urca pe o rampă ce duce la acoperişul terasă, de unde ai o nouă perspectivă aspura vecinătăţilor şi a noului subiect: Teatrul Grec. Ca metode de restaurare, am ales să restaurăm forma vechiului teatru (datorită valorii de raritate). Am intervenit minimal: consolidare, reintegrare şi măsuri de siguranţă pentru a putea fi folosită de către vizitatori. Materialul pe care am ales să-l folosim a fost travertinul –un material local şi de asemenea utilizat în vilă. Noi am creat un muzeu pentru obiect: vila. Un muzeu pentru arhitectura timpului vilei în care a fost creată, un loc unde oamenii pot simţi şi vedea acele suprafeţe, ei pot experimenta acele spaţii de pe vremea când ele aveau şi funcţiunea”, explică arhitectul Mara Vida.
Citiți principiile noastre de moderare aici!