Avocatul Ionel Manole, din cadrul Baroului Bihor, care îl reprezintă pe un bărbat inculpat pentru această infracțiune, atrage atenția că interdicția blochează în mod nedrept orice șansă la o măsură mai blândă pentru cei aflați într-o astfel de situație și care îndeplinesc toate condițiile pentru se bucura de clemența instanțelor.

Drept urmare, Manole a formulat o excepție prin care solicită Curții Constituționale să declare contrare Legii fundamentale prevederile articolului 83, alin. 2¹ din Codul penal, referitoare la interdicția de amânare a aplicării pedepsei în cazul celor care au băut înainte de a se urca la volan.

Interdicții și diferențe de tratament

În procesul aflat pe rolul Judecătoriei Oradea, un conducător auto este judecat pentru că în toamna anului 2025 a fost prins de polițiști la volan având o îmbibație alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Lipsit de antecedente penale, bărbatul a recunoscut și a regretat fapta care este pedepsită cu închisoarea de la un an la 5 ani. În plus, a colaborat cu polițiștii și a răspuns prompt la solicitările acestora.

A îndeplinit astfel condițiile pentru ca instanța să ia în considerare amânarea aplicării unei pedepse. Aceasta ar fi implicat supravegherea conduitei sale pe o durată de doi ani, timp în care i se putea impune respectarea mai multor condiții, printre care munca în folosul comunității, prezentarea la Serviciul de Probațiune ori frecventarea unor programe de reintegrare socială. În plus, în cazierul său nu era trecută o condamnare și își putea păstra permisul de conducere sau îl redobândea rapid.

Însă o modificare legislativă din 2024, introdusă pe fondul creșterii numărului șoferilor prinși băuți, arată că în cazul infracțiunilor de conducere sub influența alcoolului sau fără permis nu pot fi dispuse amenda penală sau amânarea aplicării pedepsei.

„Sunt interdicții care restrâng excesiv puterea judecătorului de a găsi soluția adaptată fiecărui caz”, este de părere avocatul Ionel Manole, care a identificat și o diferență de tratament între persoanele care au condus sub influența alcoolului și cele care refuză prelevarea probelor biologice – aflate în situații comparabile, dar tratate diferit în privința sancțiunilor ce pot fi aplicate.

În cazul celor ce nu vor să le fie verificată alcoolemia în sânge, legea permite judecătorilor să amâne aplicarea unei pedepse, ceea ce, consideră Manole, reprezintă o diferență nejustificată de tratament: refuzul probelor ascunde o atitudine necooperantă față de autorități, în timp ce șoferul care recunoaște imediat fapta și colaborează cu anchetatorii este tratat mult mai aspru.

Manole: a fost eliminată soluția de mijloc

Avocatul Ionel Manole atrage atenția și asupra unei contradicții: deși este interzisă amânarea pedepsei, este permisă o sancțiune mai blândă, respectiv renunțarea totală la pedeapsă.

„În cazul clientului meu, care nu are antecedente penale, alternativele care se conturează sunt renunțarea la aplicarea pedepsei, însoțită de un avertisment, respectiv condamnarea la închisoare cu suspendare. Aici apare paradoxul: legea permite soluția cea mai blândă, avertismentul, dar elimină treapta de mijloc, amânarea aplicării pedepsei. Tocmai această soluție i-ar permite judecătorului să spună: «un avertisment este poate insuficient, însă o condamnare ar fi prea severă pentru fapta și omul din fața mea»”, a explicat Manole.

În opinia avocatului, siguranța rutieră trebuie protejată printr-o lege care îi permite instanței să țină seama de gravitatea faptei și de persoana judecată.