În cadrul festivalului „Portret de autor organizat de Teatrul Regina Maria, miercuri a fost lansată cartea „Ariel din spatele scenei”, un volum coordonat de Elisabea Pop şi Raluca Sas Marinescu, apărut la Editura Presa Universitară Clujeană.

Cartea de peste 400 de pagini cuprinde mărturii ale unor secretarii literari din teatre și generații diferite, o profesie mai puțin cunoscută publicului larg, dar care joacă încă un rol important în spatele scenei.

Ideea cărţii a pornit de la o discuţie despre viitorul secretarului literar, organizată la Facultatea de Teatru şi Film din Cluj Napoca. Mărturiile adunate în volum se îndreaptă spre regizori, actori, scenografi sau cronicari dramatici. Printre cei care au răspuns invitaţiei de a scrie s-a numărat, spre exemplu, Anamaria Narti (86 ani), critic de teatru şi film din Bucureşti care s-a stabilit de mulţi ani în Suedia unde a ajuns deputat în parlamentul suedez. Între anii 1966 şi 1970 a fost secretar literar la Teatrul Bulandra, unde a colaborat cu regizorii Liviu Ciulei şi Andrei Şerban. „Nu cred că atunci când eram secretară literară la Bulandra înţelegeam cu adevărat cât de mult îmi dăruia funcţia încredinţată mie de directorul supraom de teatru, Liviu Ciulei”, scrie Anamaria Narti.

[eadvert]

 

Se regăsesc în carte pagini scrise de George Banu, care spune despre secretarul literar că are „o funcţie de răscruce”, sau de Ion Vartic, despre manierismul „îndrăznelii”. Elisabeta Pop, care a fost 30 de ani secretar literar al teatrului orădean, spune că a acoperit în carte cele mai importante oraşe din România. De la Cluj au scris Miruna Runcan, Roxana Croitoru, Eugenia Şarvari, Daniela Vartic, Claudiu Groza. De la Craiova – Nicolae Coande, de la Galaţi – Mona Sandu, de la Bucureşti – Marinela Ţepuş şi Raluca Tulbure. Din Iaşi a scris Constantin Paiu, Cristina Giurăscu, din Timişoara – Mariana Voicu, Doina Popa, Lucian Vărşăndan. Fiecare a povestit câte ceva atât despre teatru, cât şi despre viaţa lui, destine „topite” în viaţa teatrului. Se regăsesc în paginile cărţii şi secretarii literari ai Teatrului Regina Maria şi ai Teatrului Szigligeti.

Cartea este structurată pe trei secţiuni: „Ce este un secretar literar. Aventuri teatrale”, „Cine mai are nevoie de secretarul literar?” şi „Ce mai produce un secretar literar. În teatru sau în particular…?”

Preocuparea Elisabetei Pop legată de statutul secretarului literar e mult mai veche, primul articol pe această temă scriindu-l în 1994 în suplimentul Arte al ziarului Cotidianul la sugestia lui Dan C. Mihăilescu. „Şi atunci, ca şi acum, o abundenţă de treburi administrative şi legate de bucătăria teatrului cădeau în spatele secretarului literar. Am lucrat pentru a stabili un statut artistic-literar pentru secretarul literar”.

Secretarul literar are o încrengătură de relaţii începând cu directorul teatrului, cu regizorul, cu scenograful, cu actorii, cu publicul, cu cronicarii. Secretarul literar, pe lângă faptul că trebuie să ajute la configurarea unui repertoriu, trebuie să aibă relaţii bune şi cu autorul pentru versiunea scenică. Mărturiile vii despre aceste relaţii sunt interesante, inedite şi dezvăluie o lume mai puţin accesibilă spectatorului, oferind cititorului prilejul de a trăi puţin câte puţin din magia numită teatru. „Mi-ar părea bine dacă cititorii ar observa, citind aceste pagini, că dincolo de poveste, constanta ce însoţeşte fiecare intervenţie poartă un singur nume: iubirea necondiţioantă pentru teatru”, a spus Elisabeta Pop care a numit cartea, o „carte cu prieteni”.

Despre „Ariel din spatele scenei” au mai vorbit la lansare şi Bozsodi-Nagy Orsolya – referent organizator, traducător al Teatrului Szigligeti, actorul Eugen Ţugulea, fost director al Teatrului Regina Maria, criticul literar Valentin Chifor şi şeful secţiei Iosif Vulcan a Teatrului Regina Maria, Victoria Balint, care şi-a început cariera de 20 de ani în teatru ca secretar literar.

Volumul are la final o frumoasă selecţie de fotografii, care fac parte din arhivele teatrelor şi din arhivele personale ale secretarilor literari.