Ediția a XXV-a a Zilelor Muzeului Ţării Crişurilor s-au deschis marţi, 9 mai, cu o expoziţie de excepţie, expoziţia de artă decorativă – sticlă a artisului plastic Ioan Tămâian. Vernisajul a avut loc în Sala de expoziții temporare a Secției de Artă a Muzeului Țării Crișurilor, curator al expoziției fiind Adina Rențea, președinta Asociației Culturale pentru Sprijinirea Artelor Frumoase.

[eadvert]

„Se împlineşte un sfert de secol de activităţi intense, care au continuat chiar şi în pandemie, pentru că tradiţia se duce mai departe. Ne bucurăm de realizările colegilor noştri care au avut această iniţiativă de a deschide acest eveniment în urmă cu 25 de ani, îl numesc aici pe directorul Aurel Chiriac, şi apoi noi, toţi ceilalţi, care am continuat această tradiţie. Zilele Muzeului Ţării Crişurilor înseamnă o sumedenie de evenimente, chiar şi câte două-trei pe zi, care se vor întinde pe două săptămâni, şi azi începem cu o expoziţie specială”, a spus în deschiderea evenimentului Gabriel Moisa, managerul Muzeului Ţării Crişurilor – Complex Muzeal.

Adina Renţea a subliniat faptul că este o expoziţie-eveniment al cărei vernisaj coincide cu deschiderea Zilelor Muzeului Ţării Crişurilor, cu Ziua Europei şi cu Ziua Proclamării Independenţei de Stat a României. „Pe Ioan Tămâian l-am cunoscut acum mulţi ani. Din punctul meu de vedere, face parte din triada celor trei mari artişti sticlari cărora le-am organizat câte o expoziţie: Ioan Nemţoi, Mihai Ţopescu, şi acum, la Oradea, Ioan Tămâian”, a spus curatorul, care consideră sticlarul nu un muncitor, ci un artist în sine. „Arta lui este o artă a focului, a focului interior, a focului creaţiei, iar această dantelărie de sticlă, de metal, de aliaj, şi pe alocuri şi de lemn, este realizată într-o volumetrie, într-o ştiinţă a compoziţiei, a culorii şi a luminii de o excepţie incredibilă”, a mai spus Adina Renţea.

Ipostaza alchimică a artistului

Lucrări din expoziţie pun în valoare fiinţa umană în relaţie cu Universul, aduc aminte de mitologie, de istorie într-un joc de lumini, umbre şi culori, combinând sticla, cuprul şi lemnul.

Cornel Abrudan, şeful secţiei Artă a muzeului, cunoaşte de multă vreme arta lui Ioan Tămâian.

„Am avut tot timpul legat de persoana lui Ioan Tămâian ideea unui personaj apropiat de alchimişti. Spun asta pentru că am constat, văzând lucrările lui, că există o ipostază alchimică în sensul că în clipa în care tăia pasta din cuptor, în prezenţa focului şi a modului de a gândi şi de a compune cu o spontaneitate care înseamnă mult exerciţiu înainte, crea elemente ale căror lumină venea din focul din cuptor, şi care exista în interiorul obiectului. Iar partea de alchimie care mi s-a părut extraordinară era că după ce obiectul începe şi se răceşte şi se recoace şi eventual se recompune, lumina criptată în obiect prindea după aceea lumina soarelui prin care îl puteam vedea noi şi care ni se adresa nouă devenind expresie plastică. Şi mereu m-am întrebat, vizavi de lucrările lui – el fiind un sticlar – unde începe arta şi unde începe meseria? Ele se întrepătrund, dar acolo începe arta lui Tămâian unde meseria devine expresivitate şi «cântă»”, a punctat Cornel Abrudan.

Pentru artisul Ioan Tămâian este o mare plăcere să se afle în Oradea. „De foarte mult timp îmi propun să ajung în frumosul dumneavoastră oraş, nu numai ca turist, ci şi ca expozant. De multe ori am discutat cu Vioara Bara, preşedintele Filialei Oradea a Uniunii Artiştilor Plastici, unde am foarte mulţi colegi artişti profesionişti, care sunt de referinţă pentru arta românească. Cu atât mai mult m-am bucurat să vin în Oradea, dat fiind faptul că v-a mers vestea despre oraşul dumneavoastră”, a spus Ioan Tămâian

Artistul a mărturisit că de meleagurile bihorene îl leagă faptul că a lucrat pe vremuri în fabrica de sticlă de la Pădurea Neagră. „Titlul expoziţiei vine pe urmă. La început îmi vine ideea unei lucrări, şi titlul îl aleg pe urmă. Nu am să vorbesc despre lucările mele dar am să vă spun că sunt de undeva din zona apropiată, la graniţa dintre judeţele Satu Mare şi Maramureş, din localitatea Pomi, aproape de cea mai veche fabrică de sticlărie din ţară”, a precizat artistul, are mărturiseşte că a profitat în lucrările sale şi de tehnologie, dar şi de combinaţia dintre materiale supuse temperaturilor înalte de până la 1500 de grade Celsius, sticla fiind un material deosebit de generos.

Pe simeze pot fi admirate lucrări precum „Acoperişul lumii”, creat din cristal, alamă patinată şi piatră, „Scara spre cer”, o simbioză între lemn, cristal şi argint, „Faraonul” din argint patinat şi cristal sau „Poarta spre Atlantida” din sticlă, metal şi marmură. „Ioan Tămâian se identifică cu creaţia sa, o invocaţie a divinului, ofranda împărtăşită semenilor săi într-o generoasă destăinuire spirituală, urmaş al lui Hefaistos şi plămadă a Geei”, scrie Adina Renţea în catalogul expoziţiei oferit cu generozitte celor prezenţi la vernisaj.

Expoziția va fi deschisă publicului în perioada 9 mai – 12 iulie 2023.