Asociaţia Româno-Germană „Alsterdorf” din Oradea, furnizor acreditat de servicii sociale a prezentat reprezentanților mass-mediei locale activitatea Centrului de Integrare prin Terapie Ocupaţională (CITO) Cadea. În urmă cu trei ani, în 2014, în urma procedurii de licitaţie organizate de DGASPC Bihor, CITO Cadea a fost preluat de Asociaţia „Alsterdorf”.

În prezent, Centrul oferă un serviciu social licențiat unui număr de 50 de persoane adulte cu dizabilităţi (27 de femei și 23 de bărbați). Personalul Centrului este format din 70% personal de specialitate şi 30 % personal administrativ, existând posturi cu normă intreagă, posturi cu fracţie de normă şi contracte de prestări servicii.

Concept în trei ramuri

„Conceptul nostru a avut la bază schimbarea condiţiilor de viaţă a celor 50 de beneficiari şi s-a derulat pe trei ramuri principale: condiții de locuit, ateliere de terapie ocupaţională și infrastructură. În ce privește condițiile de locuit, au fost amenajate în incinta centrului, 5 module de locuit, dotate fiecare cu mobilier adecvat, televizoare și alte utilități.

Astfel, s-a renunţat la castelul care înainte era folosit pentru cazarea a 28 de persoane şi nu oferea condiţii corespunzătoare de locuit. Camerele erau foarte mari, cu 6-8 paturi iar în capătul coridorului existau doar două grupuri sanitare. Astăzi, în noile module de locuit, trăiesc între 7 şi 12 beneficiari. Fiecare modul este prevăzut cu camere cu 2-3 paturi, cameră de zi, una sau mai multe grupuri sanitare iar beneficiarii au posibilitatea să-şi personalizeze propriul spaţiu de locuit”, a precizat Cristian Neu, managerul Asociaţiei Româno-Germane „Alsterdorf”.

În ce privește atelierele de terapie ocupațională, managerul Asociației a spus că „datorită tipului de dizabilitate al beenficiarilor (dizabilităţi mintale şi tulburări psihice), a fost necesară amenajarea şi înfiinţarea imediată a atelierelor de terapie ocupaţională pentru a oferi o ocupaţie fiecărui tânăr adult din centru. În acest sens au fost înfiinţate mai multe ateliere, precum cele de tâmplărie, de creaţie, de croitorie, de mături și de gătit. Fiecare beneficiar având posibilitatea să participe la diferite activităţi organizate zilnic în ateliere, fiind recompensat financiar, la sfârşitul lunii, pentru munca prestată”.

În paralel cu înfiinţarea modulelor de locuit şi a atelierelor, managerul afirmă că a fost modernizat sistemul de încălzire prin instalarea a trei cazane pe combustibil solid şi a panourilor solare pentru diminuarea consumului de combustibil. Lucru prin care s-a asigurat încălzirea corespunzătoare a spaţiilor de locuit şi apa caldă curentă pentru igiena personală a beneficiarilor. De asemenea, a fost modernizat grupul alimentar, prin achiziționarea de aparatură nouă de gătit şi a fost implementat un sistem de autoservire în cantină.

Pentru o administrare eficientă a Centrului, a fost înfiinţata o microfermă (porci, vaci, găini, gâşte şi iepuri) şi o grădină cu solarii pentru legume. La acest „atelier de agricultură” lucrează 6 beneficari, sub îndrumarea personalului angajat.

Scumpeturi, bani mai mulți

Având în vedere că primul contract de prestări servicii se încheie în luna iulie a acestui an, conducerea Asociație se pregătește pentru o nouă procedură de externalizare pe care DGASPC Bihor urmează să o demareze.

Este imperios necesar să fie întocmit caietul de sarcini şi modelul de contract pentru a evita prelungirea contractului vechi datorită costurilor ultimului an.

„Contractul vechi asigură suma de 76.250 de lei pe lună iar cheltuielile se ridică la circa 100.000 de lei pe lună, contribuţia noastră la derularea contractului de prestări servicii. În anul 2016, suma asigurată de DGASPC Bihor a fost de 913.638 de lei iar contribuţia noastră s-a ridicat la suma de 352.955 de lei peste valoarea contractului. În ce privește contribuţia furnizorului privat, eu cred că aceasta trebuie să se regăsească în cheltuieli de îmbunătăţire a calităţii serviciului social şi nu în acoperirea cheltuielilor curente de funcţionare (salarii, întreţinere, alimente, etc.).

Acum ne aflăm în situaţia în care folosim bani din donaţii şi sponsorizări pentru cheltuielile curente. Noul contract va avea ca bază de calcul al tarifului noul standard de cost care va acoperi cheltuielile curente, astfel noi, ca furnizor de servicii sociale să putem să direcţionăm resurse financiare provenite din donaţii în special spre îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi. De asemenea, noul contract trebuie să prevadă o clauză de recalculare a tarifului în funcţie de modificările salariale sau ale standardului de cost în perioada derulării contractului”, este de părere Cristian Neu.