Chiar la susținerea tezei de doctorat, Florin Budea a promis că va dona Arhivelor Naționale documentele păstrate de la Constantin Bozântan. Prilejul s-a ivit marți, 6 iulie, când nepoata primului șef al Bihorului post-comunist Bristena Chelariu s-a întors din SUA.

[eadvert]

Urmașa lui Constantin Bozântan a venit la Serviciul Județean al Arhivelor Naționale pentru că Florin Budea și-a dorit, ca simbolic, înainte de a ajunge la Arhive , documentele să ajungă din nou în familie.

Bristena Chelariu a plecat din 2003 în America și trăiește la Chicago. Ea a făcut inventarul documentelor alături de directorul Serviciului Județean Bihor al Arhivelor Naționale Georgiță Mihai.

Arhiva lui Constantin Bozântan a fost constituită în vremuri tulburi, de puternice frământări când cei din Frontul Salvării Naționale doreau să-i înlăture pe revoluționari din pozițiile de conducere. S-a întâmplat și în cazul lui Constantin Bozântan. Prezent la susținerea tezei de doctorat a lui Florin Budea, Mircea Teaha susţinerea că a participat, în calitate de colaborator a lui Bozântan, la „furtul arhivei ” chiar cu o noapte înainte ca aceasta să fie sigilată la Consiliul Judeţean.

Arhiva predată conține documente administrative, juridice, dar și personale. Florin Budea spune că această arhivă oferă un tablou al vremurilor în perioada decembrie 1989- mai 1990, chiar până în septembrie 1990 perioadă până când Constantin Bozântan a rezistat asaltului celor din Frontul Salvării Naționale.

„Documentele pun în lumină felul în care s-a schimbat administrația, sunt procese verbale cu ședințe din întreprinderi, instituții, reflectă manieră în care se schimbau capii acestor instituții sub valul revoluționar. E prezentat și scandalul din jurul Inspectoratului Școlar General . E prezentat și documentul de constituire al Liceului Mihai Eminescu care era atunci Liceul de Filologie. E aici și un memoriu al lui Constantin Băzântan, ținta schimbărilor feseniste, adresat lui Ion Iliescu”, explică Florin Budea.

Arhiva lui Constantin Bozântan i-a fost extrem de utilă doctorului Florin Budea în demersul său ca urmare a faptului că a putut să studieze statele de plată ale Consiliului Judeţean din 1989 şi să facă ulterioare corelaţii cu oameni care s-au regăsit la putere şi după revoluţie şi să le studieze astfel traiectoria profesională şi ascensiunea politică.

Arhiva primului președinte al Cj Bihor i-a fost cu atât mai utilă lui Florin Budea cu cât, la vremea respectivă, acesta s-a lovit de refuzul conducerii locale a Arhivelor Naţionale de a avea acces la astfel de documente, deşi avea un aviz, în conformitate cu legea, din partea conducerii centrale a instituţiei.

„Odată instalat la putere, FSN încerca tot mai insistent să pună mâna pe administrațiile locale și județene. În acest scop, Guvernul inițiază un proiect de lege cu privire la administrarea județelor, municipiilor, orașelor și comunelor până la organizarea alegerilor locale. Practic, așa cum se arată în «Moțiunea de protest» redactată în numle CJPUN Bihor cu privire la această inițiativă legislativă, cea mai importantă măsură vizată de autori era desființarea Consiliilor Provizorii de Uniune Națională. Autorii moțiunii Constantin Bozântan și Mircea Pop considerau că adoptarea unor astfel de legi «ar impune primatul executivului asupra legislativului », ar duce la nașterea unor organe locale nereprezentative, ar prelungi starea de provizorat»”, se arată în teza de doctorat a lui Florin Budea.

Cine a fost Constantin Bozântan

Constantin Bozântan a decedat pe 15 februarie 2012, la doar 58 de ani, după o lungă luptă cu o boală necruțătoare: cancerul. Om de afaceri lansat în domeniul privat încă din 1991, Constantin Bozântan a fost o figură aparte pentru județul Bihor. Revoluționar recunoscut, alături de George Bochiș, Daniel Vulcu, Gheorghe Manicea sau Virgil Blage, Constantin Bozântan s-a găsit în primele rânduri ale revoluționarilor din fața primăriei Oradea în decembrie 89 și a făcut parte în acea perioadă din comitetul revoluționarilor care au condus orașul. Ulterior, el a fost ales șeful CPUN, ceea ce este echivalentul Prefecturii din zilele noastre.

Nu în ultimul rând, Constantin Bozântan a îmbrățișat politica liberală, el fiind chiar unul dintre membrii fondatori a filialei bihorene PNL.
Ulterior, Bozântan a luat decizia de a se retrage din viața publică și de a continua activitatea de antreprenor. Constantin Bozântan a fost absolvent al Institutului Politehnic Timişoara.

După schimbarea de regim, rolul Consiliului Popular Judeţean l-a luat CJPUN (n.r. – Consiliul Judeţean Pentru Uniune Naţională), condus de Constantin Bozântan (n.r. – devenit ulterior lider al PNL Bihor), iar organul executiv era primarul judeţului, Doru Drăghici (n.r. – şi el, apoi, tot lider PNL Bihor).

Cu prilejul predării arhivei lui Constantin Bozântan, nepoata acestuia Bristena Chelariu și-a amintit că unchiul său era „un om complicat, cinstit, plin de viață, iubea viața, , integru, care dacă ar fi fost mai maleabil probabil ar fi putut avea o carieră politică mai îndeluungată.

Era Integru, avea principii, aveam zece ani și îmi amintesc cum încerca să convingă oamenii despre principiile și valorile liberale”.