De câteva zile, Asociaţia Română a Băncilor a publicat noul Cod de Conduită Bancară, aplicabil tuturor instituţiilor de credit din România.

„Un astfel de cod este în vigoare încă din 2009. Particularitatea prin care se remarcă noul document constă în faptul că băncile au introdus un capitol nou, destinat persoanelor fizice şi juridice aflate în dificultate financiară. Prin dificultate financiară înţelegem orice persoană fizică şi juridică care are unul sau mai multe contracte de credit în derulare, a cărei situaţie financiară s-a deteriorat evident faţă de situaţia iniţială, când a solicitat acordarea împrumutului. Mai pe scurt, conjunctura, indepedentă de voinţa datornicului, îi afectează veniturile şi se află în incapacitatea de a achita ratele conform condiţiilor contractuale”, ne-a explicat Ionuţ Verzea, Retail Division Manager Kiwi Finance.

Nu de puţine ori, sistemului bancar i-au fost reproşate modalităţile prin care tratează relaţia cu debitorii, mai ales când cei din urmă ajung, din motive indepedente de ei, să nu îşi poată respecta pe deplin clauzele contractuale. De altfel, inclusiv oficialii BNR au emis recomandări băncilor să întreprindă demersuri vizibile prin care să recâştige încrederea populaţiei prin politici de orientare către client mai evidenţiate pe toate segmentele de activitate.

Specialistul în credite este de părere că noul cod de conduită nu va schimba peste noapte modul în care băncile sunt percepute de către populaţie şi nici felul în care acestea îşi desfăşoară activitatea. El reprezintă totuşi un pas mic, dar important, în conştientizarea şi stabilirea unei direcţii prin care băncile caută să recâştige încrederea clienţilor, apropiindu-se mai mult de necesităţile reale ale debitorilor printr-un complex de măsuri şi o etică adecvată în activitatea lor.

Măsuri

Astfel, la 90 de zile de la adoptarea codului, băncile trebuie să se alinieze şi să stabilească proceduri proprii prin care sunt respectate standardele de etică descrise în document. Conform criteriilor de etică asumate, cei care întâmpină dificultăţi în plata ratelor, din motive indepedente de voinţa lor, cauzate fie de pierderea locului de muncă, accidente, insolvenţe sau orice alt motiv pertinent, vor fi trataţi cu mai mult interes.

„Scopul este de a găsi soluţii menite să depăşească situaţia excepțională în cea mai uşoară formă posibilă, evitând, pe cât posibil, situaţiile tragice în care se ajunge la executare silită, poprirea conturilor şi orice consecinţă negativă provenită din neplata ratelor”, a explicat Ionuţ Verzea.

În document sunt evidenţiate clar modalitățile prin care băncile trebuie să îşi structureze abordarea acestei categorii de clienţi: colaborarea eficientă cu debitorul, în vederea documentării situației excepționale în care acesta se găsește; identificarea celor mai potrivite soluții pentru sprijinirea cazurilor sociale.

Se vor avea în vedere analiza unei palete cât mai largi de opțiuni pentru sprijinirea debitorului, ținând cont de particularitățile cazului social și de circumstanțele concrete în care acesta se găsește. Se vor aplica soluții conforme cu dispozițiile legale, viabile și adecvate debitorului, putându-se ajunge la măsuri excepţionale cum ar fi stoparea sau renunțarea la calcularea unor costuri aferente creditului sau chiar reducerea datoriei.

Debitorul va fi informat în mod corespunzător, încă din etapa precontractuală, cu privire la: drepturile și obligațiile ce decurg din contractul de credit; riscurile asumate prin semnarea contractului de credit, inclusiv cele referitoare la variația dobânzii, fluctuația cursului valutar, pierderea locului de muncă, diminuarea veniturilor familiei.

„Am constatat că bancile sunt percepute extrem de negativ de către clienţi, fie că vorbim de persoane fizice sau juridice, fie că vorbim de cei care îşi constituie depozite sau efectuează doar operaţiuni sau solicită credite. Percepţia de azi e rezultatul anilor în care relaţiile neechilibrate, lipsa de orientare către client şi rigiditatea sistemului au contribuit decisiv la opinia clienţilor vizavi de sistemul bancar”, subliniază Ionuţ Verzea.

Acesta a constatat că avem probleme mari în România cu educaţia financiar-bancară şi multe dintre probleme izvorăsc şi de aici. „Sunt foarte mulţi clienţi consiliaţi prost, inadecvat, şi faptul că ajung mai târziu în incapacitate de plată e previzibil. Şi nu e doar vina lor că se împrumută astfel. În lipsă de informare, clientul nu poate decide obiectiv. El caută să îşi rezolve problema financiară, nu este ajutat să gândească în perspectivă. Acest lucru ar trebui să-l facă băncile. Este spre binele clienţilor şi, implicit, şi al băncilor în sine. E binevenit acest cod de etică. Aşteptăm să îl vedem şi pus în practică de către bănci. Acest pas ar trebui să contribuie la restabilirea relaţiilor de încredere. Azi, clienţii care întâmpină dificultăţi financiare sunt trataţi superficial, categorisiți, şi foarte rar poţi întâlni soluţii concrete şi ajutor din partea băncii în identificarea de soluţii”, a precizat brokerul de credite.

Pe de altă parte, acesta subliniază faptul că e bine ca debitorii să cunoască prevederile codului de etică, iar după intrarea lui în vigoare, cel mai probabil de la începutul anului viitor, să îşi seteze aşteptările corect în relaţia cu banca şi să îşi ceară drepturile.

„Până la urmă, prevederile de conduită regăsite în document trebuiau implementate de mult timp. Că ne place sau nu, cert este că avem nevoie de bănci. Dar la fel de adevărat este şi că băncile au, la rândul lor, nevoie de clienţi, iar această echivalenţă trebuie regăsită în toate aspectele relaţiilor dintre bancă şi client”, conchide Ionuţ Verzea.