Bihorul a fost fruncea la Sibiu

Într-un loc de basm şi străvechime a lumii rurale româneşti, Muzeul în aer liber din Dumbrava a găzduit, între 9 -11 august, una dintre cele mai interesante manifestări ale culturii autohtone – Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare, ediţia a XI-a, şi Târgul creatorilor populari din România, ediţia a XXX-a, în organizarea prestigiosului Muzeu al Civilizaţie Populare Tradiţionale „Astra” Sibiu.

Anual, la această sărbătoare sunt chemate doar trei judeţe. Anul acesta, alături de Călăraşi şi Mehedinţi, a fost onorat cu invitaţia şi Bihorul, prin Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT), care şi-a făcut din plin prezenţa atât prin meşterii şi artizanii participanţi la târg, cât, mai ales, prin masiva şi extraordinara delegaţie care a evoluat în festival, fiind, după mărturia oficialilor manifestării şi a unor personalităţi locale, cel mai pitoresc şi atractiv punct al spectacolelor.

Protagoniştii acestor aprecieri au fost ansamblurile folclorice „Dumbrava” din Bălnaca (diriguit de Ioan Gravilaş), „Codrenii” din Roşia (coordonat de Dana Gherlea) şi ai Căminului Cultural din Şuncuiuş (condus de Livia Ianc şi Cristian Seghedi).

Nunta proştilor, bisată

Vineri, Ansamblul „Dumbrava” a prezentat comedia «Nunta proştilor», piesă care critică anume racile şi comportamente din viaţa satului, comicul de situaţie şi limbaj captând atenţia şi sufragiile publicului, încântat de jocul etern tinerilor balnacani. Evoluţia lor deosebită, frumuseţea costumelor din zonă şi, mai ales, graiul specific, plin de regionalisme şi arhaisme, i-au readus duminică, de două ori, pe scenă, pe artiştii amatori din Bălnaca. Ba ca răsplată, le-a adus şi o diplomă de excelenţă, dincolo de aplauzele a aproape o mie de spectatori.

Sâmbătă, după evoluţia Călăraşilor, a urmat spectacolul Bihorului. S-a început cu o paradă pornită din două locaţii, cu o întâlnire de mare efect lângă scena de pe lac, paradă urzită cu strigături şi dansuri, cu muzică de taraf, care s-a constituit, în cele din urmă, într-o adevărată expresie a unicităţii portului, jocului, cântecului şi modului sărbătoresc de viaţă al bihorenilor. Programul a cuprins o suită de dansuri populare din Ţara Beiuşului (Roşia), un microrecital Vlad Ştef, dansuri bătrâneşti de pe Crişul Repede (Bălnaca), un microrecital al tarafului din Şuncuiuş (Sorin Costea, Marian Lascău, Gabi Bodea şi Nelu Rus), un microrecital Violeta Gherman, dansuri de pe Barcău şi Crişul Repede (Şuncuiuş) şi un gustat recital Leontin Ciucur.

Duminică, Bihorul – în trupă completă – a realizat un nou spectacol de excepţie. După o nouă paradă, comună, a formaţiilor de pe Crişuri, a urmat un spectacol de zile mari, în care soliştii vocali, dansatorii şi actorii de teatru s-au întrecut pe sine în faţa celor peste o mie de spectatori, parte dintre ei bihoreni stabiliţi în Sibiu sau veniţi în vizită. Şi, ca o recunoaştere a valorii absolut deosebite a prestaţiei bihorenilor, programul acestora, stabilit iniţial la 50 de minute, a fost prelungit sâmbătă şi duminică la peste două ore. Bihorenii au oferit o lecţie de spirit folcloric, de eleganţă şi românism, de care sibienii n-au prea avut parte la nicio altă ediţie, după cum au şi mărturisit.

Pe lângă aprecierile oficialităţilor locale şi ale CNCPCT Bucureşti, spectacolele bihorenilor au fost filmate de spectatorii englezi, nemţi, francezi şi belgieni impresionaţi de calităţile interpretative, costumele originale, autentice, podoabele, strigăturile şi melodiile interpretate.

Toate „excelenţele”

Ca o încununare a extraordinarei prestaţii, la final Bihorul a fost onorat cu toate diplomele de excelenţă acordate – directorului CJCPCT Adrian Dume, pentru calitatea, varietate şi autenticitatea tradiţiilor aduse în festival, lui Vlad Ştef, Violeta Gherman şi Leontin Ciucur pentru excepţionalele momente muzicale, formaţiilor din Şuncuiuş, Bălnaca şi Roşia pentru spiritul autentic adus în faţa spectatorilor, distincţie şi eleganţă interpretativă, Ancăi Banda, Ida Pazman, Mihai Dascălu, Floare Codoban, Marioarei şi Dan Dumitru, Bertalan Attila, Maria Eva Tar şi Ileana Vlad pentru realizările din domeniile artelor plastice şi culinare. Dincolo însă de aceste recunoaşteri individuale, ar fi trebuit răsplătiţi şi membrii nenumiţi ai formaţiilor, susţinători ai minunatelor momente de spectacol şi încântare artistică şi sufletească.

Miron Blaga