Sosit în Bihor, ministrul Transporturilor, Lucian Bode a anunțat că miercuri, 2 decembrie, va fi dată în circulație varianta ocolitoare Bacău, 30 de kilometri din care 16 kilometri în regim de autostradă.
„Sunt primii kilometri de autostradă dați în trafic din Moldova, contract prin care demonstrăm că și în România se poate să dăm în trafic și să recepționăm un obiectiv”, spune Bode.
„Joi 3 decembrie vom da în trafic 15 km de autostradă din sectorul Sebeș – Turda”, mai arată ministrul liberal.

Ce se întâmplă cu tronsoanele de autostradă din Bihor?

Ministrul Bode spune că până la finalul lui 2023 se va putea circula pe autostradă de la vamă până la Nușfalău, în județul Sălaj de unde se trage demnitarul.
Vineri, 4 decembrie, va fi urcată pe SICAP licitația pentru tronsonul bihorean de autostradă Suplacu de Barcău – Chiribiș (26,3 km). Aceasta după ce în luna septembrie, cu ocazia inaugurării tronsonului Borș – Biharia, ministrul Bode afirma că data de 23 noiembrie reprezintă termenul pentru depunerea ofertelor, la tronsonul Suplacu de Barcău – Borș. Motivul întârzierii? Ministrul spune că „am vrut să nu greșim”. Adică să nu scoată la licitație tronsoane subevaluate, cum a fost cazul tronsonului Biharia – Chiribiș. „Am răspuns tuturor clarificărilor. Am reevaluat și vom urca pe SICAP anunțul”, spune Bode. De altfel, pentru tronsonul Biharia – Chiribiș, constructorul Selina – Trameco și beneficiarul CNAIR trebuie să cadă de acord privind reevaluarea proiectului, având în vedere faptul că estimările privind cheltuielile din proiect au fost depășite, ca urmare a tărăgănării cu anii, atât privind derularea licitației cât și stabilirea câștigătorului. Bode, despre tronsonul Biharia – Chiribiș (28,5 km): „Înțeleg de la constructor că sunt determinați ca în primăvară să intre în șantier. Le vor regla cu CNAIR, eu le acord tot sprijinul. Noi nu semnăm contracte cu gândul de a nu ne încadrăm în termen. Mă interesează ca termenul să fie respectat”.

Legătura Oradea – A3, în furcile caudine

În ceea ce privește drumul de legătură la profil de autostradă, între Oradea și A3 Biharia – Borș, aici întârzie semnarea contractului cu câștigătorul Strabag. Așa cum se întâmplă mereu, licitația a fost contestată de perdanți, iar Statul Român acordă două căi de contestație: la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor și la Curtea de Apel București. „În condițiile în care nu vor exista contestații la Ciurtea de Apel, în termenul legal, practic putem în câteva săptămâni să solicităm Strabag să vină cu documentele pentru semnarea contractului. Să trecem de etapa legală în care se pot face contestații”, precizează ministrul.
Ilie Bolojan arată că au fost depuse trei contestații. Una la Curtea de Apel București, respinsă acum două săptămâni și două la CNSC, respinse vineri. Însă cele două companii pot face recurs la Curtea de Apel București. Dacă nu, sunt șanse ca acest contract să fie semnat în prima parte a lunii decembrie.

„Cangrena” contestațiilor din România

Ce face Guvernul pentru a scurta termenele de contestații, ce grevează derularea proiectelor de infrastructură, în ciuda finanțării nerambursabile? Țara noastră rămâne înapoiată din perspectiva infrastructurii de transport, iar permisivitatea cu care Statul acordă constructorilor posibilități de a contesta până în pânzele albe contribuie din plin la ritmul greoi cu care se construiește orice drum nou sau autostradă. Ministrul Lucian Bode: „Am lansat în dezbatere publică la Ministerul Transporturilor Planul Național de Investiții, care vizează dezvoltarea infrastructurii de transport 2020 – 2030, cu condiții, măsuri de reformă și restructurare pentru CNAIR, la fel, creșterea capacității administrative.
Am identificat câteva măsuri pe care suntem obligați să le luăm în perioada următoare, altfel avem banii alocați, dar nu vom reuși să îi cheltuim. Creșterea calității documentațiilor este necesară. La fel, o modificare a legislației privind achizițiile publice. Sunt neceare complete specializate pentru contestații, pe lângă curțile de apel. De asemenea, o profesionalizare a procesului de monitorizare a implementării proiectelor”.

Cum va fi finanțat drumul expres Oradea – Arad

Ministrul Bode spune că sunt mai multe posibilități de a finanța acest obiectiv: “Să îl fazăm din actualul POIM. Și avem varianta cu partenerul strategic, Statele Unite, pe relația Constanța – Gdansk, pentru o dublă utilizare, militară și civilă”. Președintele Consiliului Județean, Ilie Bolojan, este conștient că singura șansă reală ca drumul expres Oradea – Arad să devină realitate este ca autoritățile locale din Bihor și Arad să se miște foarte repede, pentru a prinde proiectul din actualul exercițiu european de finanțare și pentru a putea fi apoi finanțat, în a doua parte de executare a drumului, din următorul exercițiu european.

De la șefia CJ Bihor, Ilie Bolojan și-a asumat acest proiect, împreună cu Primăria Oradea și cu autoritățile locale din Arad: “Noi ne concentrăm ca până la finalul lunii decembrie să ridicăm pe SICAP licitația pentru reviziuirea studiului de fezabilitate și realizarea proiectului tehnic, iar obiectivul este să avem aceste documentații realizate. Noi vom face tot ce ține de noi. Dacă noi reușim, în primă etapă va fi finanțat din POIM iar mai apoi va fi fazat, se va intra pe noua perioadă de finanțare”.

Ministrul Bode: Centura Săcueni se deschide la 1 Decembrie. Asfalt nou spre Marghita și Beiuș