Un diagnostic grav al sistemului a fost confirmat și de Curtea de Conturi, care a scos la iveală o serie de deficiențe majore în administrarea fondului forestier al statului. Potrivit raportului, Romsilva se confruntă cu „abateri semnificative și generalizate”, printre care gestionarea defectuoasă a patrimoniului, venituri neîncasate și cheltuieli salariale ce depășesc cu mult limitele bugetare aprobate – peste 66 de milioane de lei.
„De ce e nevoie de reformă la Romsilva ca de oxigen? Pentru a opri hemoragia de la bugetul Regiei, pentru a reechilibra instituția după abuzuri pe care am decis să nu le tolerez și pentru a readuce normalitatea în activitatea angajaților din teren”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.
Mai mult, aproape 2,5 milioane de lei lipsesc din fondul destinat construirii și întreținerii drumurilor forestiere, iar Romsilva nu a încasat peste 3,2 milioane de lei din vânzarea lemnului exploatat din pădurile statului. Un prejudiciu de peste 5 milioane de lei din tăieri ilegale rămâne nerecuperat.
Într-un peisaj marcat de disfuncționalități, întârzierea exploatării masei lemnoase, lipsa penalităților contractuale și participarea nelegală a unor operatori economici la licitații conturează imaginea unei instituții depășite de misiunea sa. În plus, raportul relevă absența unei strategii coerente pentru asigurarea necesarului anual de lemn de foc destinat populației – un aspect critic, având în vedere că Romsilva este furnizorul principal pentru milioane de gospodării.
Deși performanțele lipsesc, bonusurile nu. Angajații Romsilva au fost premiați cu peste 216,5 milioane de lei în perioada 2021–2023, în ciuda nerespectării criteriilor de performanță prevăzute de Contractul colectiv de muncă. Practici precum acordarea sporurilor în procente maxime, negocierea individuală a salariilor și tratamentul diferențiat între salariați pe posturi similare au creat un climat de inechitate și lipsă de transparență.
Neregulile nu se opresc aici. Curtea de Conturi a identificat și conflicte de interese în direcțiile silvice Bihor, Călărași și Vrancea, unde salariați ai RNP aveau și calitatea de asociați în firme cu contracte în derulare cu Regia, încălcând prevederile Codului Muncii și normele etice interne.
„Raportul Curții de Conturi indică și faptul că membri ai Consiliului de Administrație au deținut simultan calitatea de salariați ai Regiei, precum și trei cazuri de conflict de interese, la direcțiile silvice Bihor, Călărași și Vrancea, acolo unde trei salariați au avut și calitatea de asociați ai unor societăți comerciale cu care Romsilva are relații contractuale, încălcându-se prevederile Codului Muncii, Contractului colectiv de muncă și Codului de conduită etică și profesională a salariaților RNP“, mai transmite Fechet.
În fața acestui tablou alarmant, Mircea Fechet propune un plan de reformă ambițios: „Un plan bazat pe principii sănătoase pentru redresarea Regiei, de sus în jos, plată egală pentru muncă egală, echitate în loc de privilegii, mai puține funcții de conducere, debirocratizare.”
Proiectul de Hotărâre de Guvern privind reorganizarea Romsilva este finalizat și se află în etapa de avizare, dar actualul Executiv interimar nu are puterea legală să-l adopte.
Fechet speră ca viitorul Guvern să înțeleagă gravitatea situației și să ducă reforma până la capăt: „Romsilva de azi reprezintă o piatră de moară pentru România, iar eu sper ca noul Guvern să înțeleagă urgența reformei RNP și să finalizeze ce am început.”
Citiți principiile noastre de moderare aici!