Conform BBC, sute de mii de oameni au mărșăluit, în aceste zile, pe străzile Londrei pentru a protesta împotriva Brexit-ului. Ei speră la un nou referendum cu privire la ieșirea Marii Britanii din blocul comunitar, asta după ce Parlamentul European a aprobat joi amânarea ieșirii britanicilor din U.E.
Parlamentul Britanic a respins deja de două ori acordul de ieșire din Uniune și nu este sigur că acesta va fi votat la cea de-a treia tentativă.
Încă nu există o dată agreată până la care se amână ieșirea din U.E. a britanicilor. Se vorbește despre 22 mai, despre sfârşitul lui iunie, și chiar despre o perioadă nedeterminată.
Costurile Brexit-ului sunt uriașe. Potrivit unui studiu german, costurile s-ar ridica la 32 miliarde de euro pe an pentru Marea Britanie şi 22 miliarde de euro pe an pentru UE. În acest context, studiul precizează că România ar fi de preferat să aibă un parteneriat mai strâns cu Marea Britanie și mai diversificat decât un simplu parteneriat bilateral. România și-ar putea asuma rolul de legătură între Marea Britanie și spațiul post-sovietic.
În același timp, trebuie ținut seama de faptul că poziția geo-strategică a țării noastre – accesul direct la Marea Neagră – face din România un partener esențial în ceea ce privește securitatea întregii Uniuni Europene și a Marii Britanii.
Cu gândul la cetățenii comunitari
Nu în ultimul rând, se pune problema cetățenilor comunitari care trăiesc și activează în Marea Britanie, și a căror soartă trebuie reglementată corespunzător.
,,Consider că prioritare pentru noi ar trebui să fie analiza şi găsirea unor soluţii corespunzătoare pentru cei 250.000 de români care sunt în marea Britanie, locuiesc acolo, lucrează acolo sau îşi fac studiile. Un Brexit înseamnă o necesitate de a regulariza statutul lor acolo. Acum, statutul de cetăţean al Uniunii Europene le dă o serie de drepturi. Din acel moment, dacă se decide şi va fi Brexit (sper să nu fie), atunci înseamnă că ei va trebui să solicite cetăţenie engleză. Pe de altă parte, marea întrebare este ce se întâmplă cu drepturile lor privind ajutorul de şomaj, ce se întîmplă cu drepturile lor privind ajutorul social, până dobândesc această cetăţenie. Unii lucrează în construcţii, alţii în sectorul de servicii sociale sau sanitar. Sunt domenii extrem de importante şi pentru Marea Britanie. Şi consider că 250.000 de persoane nu înseamnă o comunitate neesenţială pentru Marea Britanie. Avem specialişti excepţionali acolo. Deci, România va trebui să facă acele demersuri, pe cale diplomatică şi pe toate căile posibile, astfel încât pentru aceşti cetăţeni, în perioada de tranziţie, să le oferim drepturile conferite de Uniunea Europeană până când primesc drepturile oferite de cetăţenia Marii Britanii”, a spus Biro Rozalia într-o conferință de presă despre situația ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.
Citiți principiile noastre de moderare aici!