Blocul Național Sindical (BNS) nu este de acord cu declarațiile ministrului Muncii, Raluca Turcan, cu privire la intenția de a modifica substanțial prevederile OUG 132/2020, cunoscută opiniei publice ca ordonanța „Kurzarbeit”. Printr-un comunicat remis Jurnalului Bihorean de către BNS Bihor, BNS este de părere că „Modificarea propusă (…) șterge din acest instrument interesele angajaților, atât sub aspectul protecției sănătății și siguranței acestora, cât și din punct de vedere al sprijinirii mijloacelor de subzistență pentru aceștia”.

Ce vrea Turcan

Potrivit BNS, ministrul Muncii intenționează să extindă pe perioadă nedeterminată această măsură. În acest moment, OUG 132 se aplică în stare de urgență, alertă, cât și pe o perioadă de trei luni de la încetarea acestora.

[eadvert]

Raluca Turcan vrea să ofere angajatorului posibilitatea să anunțe salariatul de pe o zi pe alta dacă are sau nu nevoie de serviciile lui în ziua următoare. În legea actuală, angajatorul comunică salariatului modificarea programului de lucru cu cel puțin 5 zile înainte de aplicarea măsurii.

Reprezentanții BNS spun că ministrul Muncii va da dreptul angajatorului să reducă programul de lucru al salariatului cu până la 80% din programul zilnic, săptămânal sau lunar. Ori actualele prevederi legale dau posibilitatea angajatorului să reducă timpul de lucru al salariatului cu cel mult 50% din durata zilnică, săptămânală sau lunară.

„Dna. ministru ne comunică în fapt modul în care intenționează să sprijine angajatorii. Ce nu spune public doamna Turcan în declarațiile sale este despre cei care vor suporta costurile acestei măsuri. Avem noi însă răspuns la această posibilă întrebare. Există certitudinea că aplicând măsurile asumate de doamna Turcan, mediul de afaceri nu va suporta niciun cost și nici un risc, o spune chiar dna Ministru în comunicarea transmisă”, se precizează în comunicatul BNS.

BNS consideră că două entități vor suporta costul acestei măsuri: cu certitudine salariatul care se va vedea cu salariul diminuat într-o proporție mai mare decât în prezent și populația în general și în special generațiile următoare, având în vedere că finanțarea acestei măsuri se asigură din împrumuturi, accelerând ritmul de creștere a datoriei publice.

Reprezentanții BNS sugerează faptul că Raluca Turcan nu știe pe ce lume se află și că nu arată preocupare pentru a proteja sănătatea și siguranța lucrătorilor, nici sub aspectul limitării acestora la factorii de risc de infectare, dar nici sub aspectul stresului generat de un program de lucru haotic.

Ce propune BNS

BNS o informează pe Raluca Turcan, „cu toate că ar fi trebuit să știe acest lucru încă de anul trecut, din timpul dezbaterilor pe OUG 132, că acest concept de Kurzarbeit care se aplică în Germania de zeci de ani, este susținut financiar de mediul de afaceri (prin suportarea unei părți consistente din contribuțiile de asigurări sociale). Așa că dacă tot vrea să permanentizeze acest mecanism ar trebui să propună și o contribuție pe care întreg mediul de afaceri să o suporte pe perioadă nedeterminată”.

BNS îi recomană Ralucai Turcan, având în vedere că nu a înțeles încă complexitatea răspunderilor funcției pe care o ocupă în structura guvernamentală, să-și tempereze declarațiile publice și să revină la masa dialogului tripartit.

Îi recomandă, de asemenea, să ceară Inspecției Muncii să-i comunice în câte cazuri au identificat salariați care deși oficial erau în șomaj tehnic sau în reducerea timpului de lucru, în fapt se aflau la locul de muncă și prestau activități pentru angajatori.