Blocul Național Sindical (BNS) reacționează printr-o scrisoare deschisă, adresată primului ministru Florin Cîțu, cu privire la un document asumat de Ministerul Afacerilor Externe și transmis deputaților europeni ce reprezintă România în Parlamentul European. Documentul, intitulat generic „Elemente de poziționare a RO cu privire la propunerea de directivă privind salariile minime adecvate în UE”, reprezintă o solicitare oficială transmisă sub semnătura Excelenței Sale Doamna Ambasador Luminița Odobescu cu scopul de poziționare a deputaților europeni împotriva Proiectului de Directivă privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.

[eadvert]

„Îngrijorarea majoră pe care o manifestăm în raport cu acest document, este dată de maniera în care acesta a fost elaborat, asumat și transmis oficial, fără consultarea partenerilor sociali și sfidând faptul că Senatul României – cel mai înalt for legislativ al țării, a adoptat și publicat în Monitorul Oficial Partea I nr.296 din 24 martie 2021 Hotărârea nr.19/2021, un act normativ care este întru totul de acord cu conținutul și forma Proiectului de Directivă privind salariile minime adecvate în UE”, se precizează în comunicatul semnat de Dumitru Costin, președintele BNS.

Dialog al surzilor

BNS nu se arată surprins, pentru că a devenit un obicei ca Guvernele României, indiferent de culoarea lor politică, să promoveze un dialog social care mai degrabă este un dialog al surzilor, iar efectele unei astfel de abordări se văd azi în piața muncii. Astfel, negocierile colective au intrat într-un declin galopant cu consecința scăderii dramatice a ponderii lucrătorilor acoperiți de contracte colective de muncă. S-a ajuns în situația în care încheierea contractelor colective de muncă la nivele superioare celui de la nivel de unitate (la nivel sectorial și național) este imposibil de realizat din punct de vedere legal. Partenerii sociali sunt lipsiți de principalele instrumente ale dialogului social care le sunt recunoscute de convenții și tratate europene și internaționale. S-au reglementat diferit și discriminatoriu criteriile de reprezentativitate a partenerilor sociali. S-a condiționat exercitarea drepturilor fundamentale ale lucrătorilor: dreptul la liberă asociere, dreptul la muncă, dreptul la negociere colectivă, dreptul la grevă. Au fost excluse categorii de lucrători de la beneficiul drepturilor fundamentale garantate de Constituție, prim planul acestei situații fiind dat chiar de dreptul la liberă asociere. S-a refuzat și ignorat constant crearea unui mecanism bazat pe criterii obiective care să conducă la stabilirea salariului minim pe economie realist și în concordanță cu nevoile lucrătorilor. S-a ignorant deliberat politici și acțiuni împotriva evaziunii fiscale din muncă, reglementând în același timp ca fiind legale, practici care nu de mult erau incriminate de lege.

„De la preluarea puterii, actualul Guvern a reușit să desăvârșească atitudinea de dispreț manifestată față de lucrătorii din România, de reprezentanții acestora, dar și de structurile asociative care îi reprezintă, prin măsuri precum: inițierea și reglementare exceptării unor categorii semnificative de lucrători de la beneficiul reglementărilor legale ale Codului muncii prin extinderea muncii atipice și formelor acesteia de manifestare; exceptarea, împotriva tuturor evidențelor de neconstituționalitate, a unei întregi categorii de angajatori, de la obligațiile imperative ale Codului muncii, doar pentru beneficiul fiscal al unei clientele politice”, susține Dumitru Costin.

BNS explică faptul că proiectul de Directivă privind salariile minime adecvate la nivelul UE nu propune un salariu minim statutar comun; menționează indicatorii de adecvare a salariului minim statutar, dar fără caracter obligatoriu.

BNS acuză Guvernul că este interesat de orice altceva decât de bunăstarea socială a populației din România și îi cere lui Florin Cîțu să consulte partenerii sociali înainte de a comunica oficial poziția României în ceea ce privește proiectul de directivă. Mai mult, BNS are în vedere ca în perioada următoare să inițieze o serie de demersuri pentru a se asigura că poziția exprimată de România cu privire la proiectul de directivă corespunde intereselor lucrătorilor din România.