Oraşele mari, între care şi Oradea, sunt cele mai afectate de aşa numita Revoluţie fiscală iniţiată de Guvern. Primarul Ilie Bolojan atrage atenţia că scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10% nu înseamnă că salariatul va primi mai mulţi bani, aşa cum mulţi sperau, ci că o bună parte din sumele care mergeau la bugetele locale va confisca Guvernul, prin diverse alte contribuţii. „Asta-i marea Revoluţie fiscală”, zice Bolojan. Cum banii respectivi erau direct dedicaţi investiţiilor, bugetele de investiţii sunt cele mai afectate, zice primarul.
El insistă că, la nivel naţional, oraşele pierd, anul viitpr, 4,1 miliarde de lei, adică aproape 1 miliard de euro, „bani confiscaţi de la autorităţile locale şi mutaţi la stat”.
„Ca fi cea mai dură lovitură dată autorităţilor locale de zece ani, de când sunt eu activ în administraţia locală”, e concluzia sa.
Politeţuri
Bolojan spune că a participat, marţi, în calitate de membru în stafful Asociaţiei Municipiilor, la o negociere la Guvern, cu miniştri de resort, dar că „a fost o discuţie politicoasă dar numai atât”.
„La finalul întâlnirii care a avut loc la Guvern între reprezentaţii municipiilor şi cei guvernamentali, am reţinut, în sinteză, ce vrea să facă Guvernul în privinţa bugetelor locale. Cu reducerea de la 16% la 10% a impozitului pe venit, în vederea compensării sumelor care se pierd din această reducere, în anul 2018, se vor aloca sume în compensare până la nivelul impozitului pe venit din 2017. Suma în compensare se va diminua cu 50% din excedentul la 31.12.2016. Cota care se va repartiza direct autorităţilor locale va creşte de la 41,75% la 43%”, spune primarul. El insistă, însă, că „existenţa excedentului devine prin formula propusă o formă de pedeapsă pentru primăriile care au realizat economii la sfârşitul unui an. Luarea în calcul a sumelor la sfârşitul unui an e o situaţie conjuncturală, care de multe ori nu are nicio legătură cu performanţa în administraţie”.
De altfel, toţi primarii oraşelor mari, indiferent de partidul care i-a pus în funcţie, se opun măsurilor guvernamentale care le devalizează bugetele. Inclusiv Gabriela Firea, pesedistă, primarul general al Bucureştiului, a spus că „ar fi o lovitură foarte mare pentru toate comunităţile”.
Calcule naţionale
Primarul a mai reclamat faptul că guvernanţii s-au prezentat la negociere cu informaţii superficiale, modificabile de la un moment la altul şi fără simulări pe finanţele anului trecut.
În prezent, spune el, impozitul pe venit este o reținere, alături de contribuțiile de asigurări de sănătate, de şomaj şi de muncă, care se achită de angajat sau de angajator, aferent salariilor angajaţilor. Peste 2/3 din acesta merge către bugetele locale şi diferenţa o ia bugetul de stat. Aceasta e singura contribuţie aferentă salariului pe care statul o împarte cu bugetele locale. În legea de acum, repartizarea impozitului pe venit se face astfel: 41,75% la bugetul municipiului, oraşului sau comunei unde angajatul are locul de muncă, 11,25 % la bugetul Consiliului Judeţean, 18,5 % la bugetul de echilibrare în interiorul judeţului şi 28,5 % la bugetul de stat.
În baza acestei legi, cu 16% impozit pe venit, anul trecut, statul a colectat din impozitul pe venit 27,8 miliarde lei, din care 18,3 miliarde lei au fost virate în bugetele autorităţilor locale, iar 9,5 miliarde au fost venituri la bugetul de stat.
„Dacă facem o simulare cu cât s-ar reduce acest impozit în condiţiile aplicării unei cote de 10% pentru constituirea lui, la nivelul anului 2016, rezultă că s-ar colecta 17,4 miliarde lei, din care s-ar repartiza 11,4 miliarde la bugetele locale şi 6,0 miliarde la bugetul de stat. Diferenţa între cele două sume care se repartizează bugetelor locale, după formula de 16% faţă de cea de 10% reprezintă suma pe care guvernul o va confisca de la bugetele locale în favoarea bugetului de stat: 18,3 miliarde minus 11,4 miliarde. Adică cel puţin 6,9 miliarde lei nu vor mai ajunge anul viitor la bugetele locale, dacă luăm în calcul o creştere a masei salariale în 2017 de câteva procente, suma va fi mai mare. Putem afirma că peste un milliard de euro nu vor mai fi investiţi în 2018 pentru proiecte de dezvoltare locală, afectând economiile locale”, susţine Bolojan.
La Oradea…
Pe cifrele oferite de primar, creşterea anuală a impozitului pe venit din ultimii 7 ani a fost, în medie, de 9 %, cu o creştere accentuată în ultimii ani, cauzată de umplerea parcurilor industriale. Anul acesta, creşterea a fost şi mai accentuată ca urmare a creşterii salariului minim. „Estimând cât am putea încasa în 2018, în condiţiile în care legislaţia nu s-ar modifica şi prognozand o creştere de 10%, am ajunge la un venit de 43 milioane de euro. Am încasa 4 milioane de euro în plus faţă de 2017. Nu vom mai încasa cei 43 de milioane euro pentru că baza și cota de impozitare vor scădea foarte mult.
„Calculând la nivelul încasărilor din 2017, în loc să se colecteze 93,4 milioane euro total impozit pe venit anual din Oradea, la o cotă de 16%, se vor colecta 58,5 milioane euro, la o cotă de 10 %, din care ni se vor repartiza direct o cotă de 43%, adică 25 milioane euro. Aplicând o creştere economică de 10%, am putea încasa anul viitor doar 27,5 milioane euro. Vom înregistra un deficit de 15,5 milioane euro”, sunt calculele lui Bolojan.
Compensările avute în vedere de guvern ca atenuare a găurilor provocate în bugetele locale sunt evaluate astfel: se vor aloca, în completare, compensaţii ale veniturile până la nivelul impozitului pe venit încasat în 2017, suma în compensare diminuându-se cu jumătate din excedentul la 31.12.2016. Astfel, Primăria Oradea a încheiat anul trecut cu 10,5 milioane euro în buget. „Jumătate din această sumă nu ni se va compensa, adică 5,25 milioane euro. Asta înseamnă că ar urma să ni se compenseze diferenţa dintre cât vom încasa efectiv, 27,5 milioane euro, şi cât am încasat anul acesta fără jumătate din banii pe care i-am avut în cont la finalul lui 2016. Adunând cât am încasa anul viitor peste nivelul din acest an cu valoarea care nu se va compensa, vom pierde anul viitor 9,25 milioane euro”, spune primarul.
A mai spus că, spre exemplificare, banii aceştia ar putea acoperi valoarea unui campus şcolar integral dotat, a unei unităţi spitaliceşti sau a unui pod cu un pasaj pe patru benzi.
În Parlament
În opinia lui Bolojan, Guvernul continuă cu aşa numita Revoluţie fiscală în ciuda nemulţumirii generale, din două motive. „Primul este închiderea păcălirii bugetarilor. Creşterea salarială de 25% va fi anulată cu o scădere de 21%”, apreciază Bolojan. Al doilea ar fi că „trebuie cârpit bugetul de stat”. „ De unde să ia Guvernul bani? S-a uitat Ministrul Finanţelor prin conturile marilor oraşe şi a văzut că este activitate. S-a luat, apoi, decizia, ca banii de la autorităţile locale care se dezvoltă şi devin autonome financiar, să fie mutaţi la stat”, susţine el.
Mizează, însă, pe o amendare a Hotărârii de Guvern când va ajunge în Parlament. „Mă aştept ca în Parlament să fie nişte oameni cu scaun la cap, altfel îi declarăm persona non grata în oraşele noastre”, zice Bolojan, aruncând o replică şi spre exponenţii locali ai puterii centrale: „sper că nu vor urma conferinţe de presă în care să va spune că nu sunt probleme şi că se fac lucruri minunate”.
Minus investiţii, plus taxe
Cu modificarea taxei pe venit, 2/3 din bugetul de investiţii al oraşului este afectat. Bolojan a anunţat, astfel, că executivul va reanaliza listele de investiţii, unele dintre ele urmând să fie trecute în aşteptare. De altfel, primarul nu a ezitat să spună că e posibil ca „e posibil să crească taxele locale pe proprietate”, în contrabalans.
Citiți principiile noastre de moderare aici!