Inspecția Muncii, prin inspectoratele teritoriale de muncă, desfășoară în cadrul Campaniei Naționale în vederea reducerii incidenței muncii nedeclarate și subdeclarate, acțiunea de informare „Muncește legal! Cunoaște-ți drepturile!”.

[eadvert]

În cadrul acestei campanii, sunt transmise mesaje cu privire la consecințele sociale și economice negative care le produce munca nedeclarată și munca subdeclarată, la drepturile și obligațiile pe care le au aceștia, cât și la riscurile la care se expun atunci cînd acceptă să muncească „la negru” sau „la gri”.

„Informarea se realizează sub forma unor afișe și pliante expuse la avizierul Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Bihor și pe site-ul www.itmbihor.ro, cât și prin distribuirea pliantelor, atât în locurile de muncă în care se desfășoară acțiuni de control cât și în locurile consacrate ca având afluență de persoane (stații OTL, gări, autogări, etc.). inclusiv în mediul rural la primăriile din județ”, transmite Marius Rotar, inspectorul șef al ITM Bihor.

Contractul individual de muncă (CIM)

În cadrul campaniei, angajatul este informat că este în defavoarea lui să accepte ca o parte din munca efectiv prestată de el să-i fie plătită la negru, pe lângă salariul declarat și fiscalizat. Plata salariului se poate efectua prin virament într-un cont bancar sau în numerar. Plata în natură a unei părți din salariu este posibilă numai dacă este prevăzută expres în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în contractul individual de muncă. Pentru salariații cărora angajatorul le asigură hrană, cazare sau alte facilități, suma în bani cuvenită pentru munca prestată nu poate fi mai mică decât salariul minim brut pe țară prevăzut de lege.

CIM se încheie în formă scrisă, în limba română, cel târziu în ziua anterioară începerii activității de către salariat. Perioada de probă se desfășoară după încheierea contractului individual de muncă. Pe durata executării contractului de muncă nu poate fi stabilită decât o singură perioadă de probă. Pe durata sau la sfârșitul perioadei de probă, raportul de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la inițiativa oricăreia dintre părți, fără a fi necesară motivarea acesteia.

Încadrarea în muncă a tinerilor cu vârsta sub 15 ani este interzisă. Persoana fizică dobândește capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani. Tinerii care au împlinit vârsta de 15 ani pot fi angajați în baza contractului individual de muncă, cu acordul părinților sau al reprezentanților legali, numai dacă munca prestată nu le pune în pericol sănătatea și pregătirea profesională.

Obligația de încheiere a CIM în formă scrisă, și înmânarea unui exemplar pentru salariat, îi revine angajatorului. CIM se încheie în formă scrisă înainte de a începe activitatea, iar „perioada de probă” se desfășoară după semnarea contractului individual de muncă. CIM se încheie numai în formă scrisă pe durată nedeterminată și uneori pe durată determinată. Anterior începerii activității, CIM se înregistrează în REVISAL, care se transmite ITM cel târziu în ziua anterioară începerii activități.

O persoană poate fi angajată în muncă numai în baza unui certificat medical, care constată faptul că cel în cauză este apt pentru prestarea acelei munci. Neîndeplinirea acestei condiții atrage nulitatea contractului individual de muncă.

Timpul de muncă și repausul

Durata normală a timpului de muncă cu normă întreagă este de 8 ore pe zi (timp de 5 zile) şi de 40 de ore pe săptămână. Durata maximă este de 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. Repausul între două zile de muncă nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive, iar durata zilnică a timpului de muncă de 12 ore trebuie să fie urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore.

Munca suplimentară este munca prestată, cu acordul salariatului, în cursul săptămânii de lucru și se compensează prin ore libere plătite în următoarele 90 de zile calendaristice după efectuarea acesteia. În situația în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă, este obligatorie acordarea unui spor de cel puțin 75% din salariul de bază, corespunzător duratei acesteia. Munca suplimentară necesită acordul salariatului (cu excepţia cazului de forţă majoră). Efectuarea muncii suplimentare peste durata maximă este interzisă. Între două zile de muncă este necesar un repaus de minim 12 ore consecutive. Între schimburi, repausul este de minim 8 ore.

Repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica. Repausul săptămânal poate fi acordat şi în alte zile, iar pentru munca în zilele de sămbătă și duminică este obligatorie acordarea unui spor la salariu.

Munca de noapte este munca prestată între orele 22:00 – 6:00. Angajatorul care utilizează în mod frecvent munca de noapte este obligat să informeze inspectoratul teritorial de muncă.

Salariatul de noapte efectuează muncă de noapte în proporţie de cel puţin 30% din timpul său lunar de lucru sau sau cel puţin 3 ore din timpul său zilnic de lucru.

Durata normală a timpului de lucru pentru salariatul de noapte nu va depăşi o medie de 8 ore pe zi (calculată pe o perioadă de referinţă de maximum 3 luni calendaristice, cu respectarea repausului săptămânal).

Sărbătorile legale

Pentru zilele de sărbătoare legală în care se muncește, se va plăti un spor la salariul de bază de minimum 100% din salariul de bază corespunzător muncii prestate în programul normal de lucru. Angajatorul are obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate de fiecare salariat, cu evidențierea orelor de începere și de sfârșit a programului de lucru.

Munca nedeclarată și subdeclarată

Munca nedeclarată reprezintă primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii. Muncă nedeclarată este și primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în REVISAL cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii. Tot muncă nedeclarată este și primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat. Toate aceste aspecte se sancționează cu amendă de 20.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată.

În categoaria muncă nedeclarată este și primirea la muncă a unui salariat cu depăşirea duratei timpului de muncă stabilită în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial. Sancțiunea este amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată.

Munca subdeclarată reprezintă acordarea unui salariu net mai mare decât cel constituit și evidențiat în statele de plată a salariilor și în declarația lunară privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, transmisă autorităților fiscale – se sancționează cu amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei pentru fiecare salariat identificat în această situație.

„Încălcarea de către angajator a obligației de plată a salariului cu mai mult de o lună de la data de plată a salariului, stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 de lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-a plătit salariul, cu excepția situației în care angajatorul se află sub incidența Legii 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările și completările ulterioarela negru”, subliniază Marius Rotar.