Câteva zeci de agenţi economici bihoreni au participat vineri, 4 februarie 2017, la seminarul organizat de ITM Bihor cu ocazia „Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului” – 04 februarie – „ Controlul punerii în aplicare a legislaţie de protecţie a lucrătorilor expuşi la agenţi chimici cancerigeni”.

Din partea instituţiei au fost prezenţi Marius Rotar – inspector şef, Nicolae Hoduţ – inspector şef adjunct, alţi inspectori, precum şi dr. Mirela Florea, de la DSP Bihor.

Cauză a deceselor

Cancerul este considerat principala cauză a deceselor legate de muncă în UE. Anual, în UE 28 se înregistrează, conform estimărilor ILO, peste 100.000 decese provocate de cancerul profesional, ceea ce reprezintă 53% din decesele determinate de accidentele de muncă şi de bolile profesionale împreună.

În România, aproximativ 50 de mii de oameni mor anual din cauza cancerului. Se estimează că în anul 2011 s-au produs 4.233 de decese din cauza cancerului profesional. Costurile directe ale expunerii la substanțe cancerigene la locul de muncă în toată Europa sunt estimate la 2,4 miliarde de euro pe an.
Evident, se poate face mai mult pentru reducerea numărul de cazuri de cancer la locul de muncă.
Practic, toți oamenii pot fi expuși la agenți cancerigeni din când în când, ca de exemplu, la gaze de eșapament atunci când străbat străzi aglomerate. În cazul expunerii la locul de muncă, riscul de a dezvolta cancer este însă mult mai mare. Mulți lucrători sunt expuși zilnic, mulţi ani, la niveluri ridicate de substanțe cancerigene. Este important să se menționeze că expunerea la substanțe cancerigene în sine nu este, în general, singurul factor care contribuie la dezvoltarea cancerului la un muncitor.
Pentru cele mai multe substanțe cancerigene, contează modul în care lucrătorul este expus, de exemplu, prin inhalare sau prin contact cutanat, la ce concentraţii și pentru cât timp.

De asemenea, moştenirea genetică şi biologică a muncitorului şi stilul său de viață pot contribui la dezvoltarea cancerului. Cu toate acestea, expunerea profesională la substanțe cancerigene este un factor major de risc cancerigen și, prin urmare, sunt necesare soluții inteligente pentru a reduce expunerea la agenți cancerigeni la locul de muncă.

În România

Potrivit celor care au luat cuvântul, în România este un vid legislativ în ceea ce priveşte cancerul profesional. De asemenea, există o lipsă de informare atât la nivelul angajatorilor cât şi la nivelul angajaţilor în această privinţă.

În România nu au fost semnalate şi declarate cazuri de cancer profesional. „Angajatorii trebuie să fie mai bine informaţi, iar angajaţii trebuie să adopte un stil de viaţă sănătos. De asemenea, trebuie să se prezinte ori de câte ori este nevoie la controlul medical”, a subliniat Mirela Florea.

„Angajatorul trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru ca fiecare lucrător să primească o pregătire suficientă şi adecvată, bazată pe toate cunoştinţele disponibile, în special sub formă de informaţii şi instrucţiuni despre: riscurile potenţiale pentru sănătate, inclusiv riscurile adiţionale cauzate de consumul de tutun, măsurile care trebuie luate pentru prevenirea expunerii, regulile de igienă, purtarea şi utilizarea EIP, procedurile în caz de incidente şi pentru prevenirea acestora, etichetarea clară şi lizibilă a ambalajelor şi a instalaţiilor care conţin agenţi cancerigeni, informaţiile cuprinse în lista nominală care îl privesc personal, informaţiile colective anonime despre rezultatul examenelor medicale”, a declarat Marius Rotar.

În cursul lunii martie, inspectorii de muncă vor demara o serie de controale pentru a verifica cum respectă agenţii economici măsurile de luptă împotriva cancerului.