Arme, unelte, ulcele din ceramică, cu ornament unicat, bare de argint în diferite faze de prelucrare, brăţări pentru încheietura mâinii şi antebraţ, coliere prinse-n nouă noduri, cu opt părţi spiralate, fibule lucrate în acelaşi stil. Bijuterii ritualice purtate de către preoţii daci, ori de preotesele antice, adepte ale cultului Lunar. Toate au fost descoperite în rezervaţie geologică, cu situri paleontologice, speologice şi arheologice, întinsă pe o suprafaţă de 100 de hectare, care face parte din Situl Natura 2000 Tasad. Despre comorile dacice din Cetatea Tăşadului circula o seama de legende. Una dintre ele spună că în inima dealului s-ar mai afla un viţel de aur şi o groapă plină cu bani.
Urmaşii lui Gliguţa
„Trăia pe timpuri, aici în sat, unul Gliguţa care mergea des şi săpa acolo, pe deal să găseasca groapa cu bani. Râdea tot satul de el. Acum, ne-am adunat vreo trei-patru, care încercăm să punem în valoare această zestre şi strigă toată lumea după noi că suntem urmaşii lui Gliguţa ”, declara un localnic pentru Formula As. Oamenii din zonă îşi explică demersul în numele adevărului istoric pe care ar dori să-l afle despre trecutul localităţii lor, care ar fi fost un important centru economic Înainte de Christos. Toate acestea sunt acum atracţii pentru căutătorii de metale care şi-au făcut cartier în zonă. Custodele Cetăţii Dacice Tăşad, Asociaţia Urbarială Negru Vodă a adus în atenţia Poliţiei Drăgeşti dar şi a Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional acţiunea căutătorilor de comori.Prezenţa acestui fenomen în siturile arheologice este confirmată de arheologul Direcţiei Pentru Cultură, Marinel Roşu care spune că reprezentanţii instituţiei au făcut poze şi au filmat astfel de acţiuni.
În consemn
Direcţia pentru Cultură, la rândul său a cerut sprijinul Inspectoratului Judeţean de Poliţie. Şeful Poliţiei Bihor, chestorul Liviu Popa confirmă faptul că Asociaţia Urbarială Negru Vodă a depus o reclamaţie cu două obiecte: „la un punct se sesizează faptul că anumite persoane fac gropi în sit, iar la celălalt că sunt distruse păşunile asociaţiei cu ATV-urile. Este adevărat că am descoperit acolo cinci gropi cu adâncimea de 40 de cm, dar sunt mai vechi, deoarece există vegetaţie crescută în ele. Pot să spun că zona este monitorizată, că orice maşină care intră în zonă este în consem la şeful de post pentru a avea o imagine clară a celor care pătrund în zonă. Nu sunt însă bănuieli că ar fi exploatate bogăţiile dacilor”. Profesorul Sever Dumitraş , împreună cu studenţii Universităţii Oradea au cercetat timp de un deceniu Cetatea Tăşad, dar aşa cum declara pentru tracologie.info :„Ca să ştim totul despre cetatea dacică de la Tăşad, ne-ar mai trebui încă o mie de ani de cercetare ”.
Muzeograful Radu Huza este managerul unui proiect în premieră naţională, proiect prin care a fost realizat un Muzeu în aer liber al satului dacic, la Tăşad. Atât el, cât şi arheologul Călin Ghemiş confirmă prezenţă căutătorilor de comori despre care spune „nu acţionează după o regulă, ci după o bibliografie. Dacă e vorba de Tăşad, pentru mine ca arheolog locul unde au fost descoperite în ‘69 două tezaure este echivalent cu Măgura Şimelului unde au fost descoperite 12 tezaure ”, a afirmat Călin Ghemiş.
Citiți principiile noastre de moderare aici!