Cu doar câteva zile înainte de debutul simptomelor, aceasta revenise dintr-un concediu petrecut în Turcia. În urma evaluării efectuate în UPU, s-a ridicat suspiciunea de meningită, motiv pentru care a fost internată pe Secția de Boli Infecțioase.

La scurt timp după internare, starea sa s-a deteriorat brusc, dezvoltând insuficiență respiratorie acută severă și instabilitate hemodinamică majoră, fiind transferată de urgență pe Secția Clinică ATI II.

La internarea în Terapie Intensivă, investigațiile au evidențiat o afectare pulmonară de peste 90%, în contextul unei insuficiențe respiratorii acute severe. Pacienta a necesitat intubare oro-traheală și ventilație mecanică, iar în data de 22 iulie, diagnosticul a fost confirmat prin puncție lombară: meningită meningococică fulminantă (Neisseria meningitidis), complicată cu sindrom de disfuncție multiplă de organ.

Particularitatea acestui caz a constat în afectarea pulmonară extrem de severă produsă de infecția meningococică. Plămânii au fost compromiși în proporție de peste 90%, iar în lipsa unei oxigenări eficiente organismul nu a mai putut susține funcționarea normală a celorlalte organe, instalându-se rapid insuficiența multiplă de organ. Evoluția a fost una extrem de agresivă, iar insuficiența respiratorie severă a reprezentat principalul factor care a pus viața pacientei în pericol.

La mai puțin de 12 ore de la internarea pe Secția Clinică ATI II, echipa multidisciplinară a decis instituirea de urgență a suportului ECMO veno-venos, asociat terapiei continue de substituție renală (CVVHDF).
ECMO (ExtraCorporeal Membrane Oxygenation) este una dintre cele mai complexe metode de susținere a funcțiilor vitale disponibile în medicina modernă. Procedura preia temporar funcția plămânilor, oxigenând sângele în afara organismului și reintroducându-l în circulație, oferind astfel timp organelor afectate să se recupereze. În cazul acestei paciente, ECMO a reprezentat un suport esențial care a asigurat oxigenarea organismului într-o perioadă în care afectarea pulmonară depășea 90%, până la recuperarea progresivă a funcției respiratorii.

Suportul ECMO a fost menținut până în data de 28 iulie, când pacienta a fost decanulată și ulterior, trezită. Reevaluarea imagistică a evidențiat o evoluție favorabilă a afectării pulmonare. În prezent, este conștientă, cooperantă și respiră spontan, necesitând doar oxigenoterapie prin mască simplă. Pacienta prezintă în continuare leziunile cutanate specifice purpurei meningococice și o polineuropatie, însă prognosticul este favorabil, existând șanse foarte bune de recuperare completă, cu recuperare medicală de durată.

„Mă bucur că acum pot să respir singură și că mă simt din ce în ce mai bine. Le mulțumesc din suflet tuturor medicilor, asistenților și întregii echipe care a avut grijă de mine și mi-a oferit o nouă șansă”, a transmis pacienta.

Managementul acestui caz a fost asigurat prin colaborarea multidisciplinară dintre colectivul Secției Clinice ATI II, din care menționăm: dr. Mihai Florea, medic primar ATI și șef de secție, dr. Crina Negrea, medic specialist ATI și medicul curant al pacientei și dr. Sebastian Stanciu, medic primar ATI, alături de Unitatea de Primiri Urgențe – dr. Hadrian Borcea, medic coordonator și medic primar medicină de urgență dr. Zsolt Beres medic primar medicină de urgență și medic specialist ATI; Secția Clinică Chirurgie Vasculară și Toracică – dr. Bogdan Crăciun, medic primar chirurgie vasculară și dr. George Popescu medic specialist chirurgie vasculară și Secția Clinică Boli Infecțioase – dr. Iulian Zaporojan, medic primar boli infecțioase.

Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor este unul dintre puținele centre din România care dispune permanent de această tehnologie și de o echipă pregătită să o utilizeze în orice moment, pentru pacienții aflați în stare critică. Disponibilitatea permanentă a sistemului ECMO și intervenția rapidă a echipei au avut un rol determinant în evoluția favorabilă a pacientei.

Gestionarea unui astfel de caz critic a fost posibilă datorită colaborării dintre specialități, pregătirii echipelor medicale și infrastructurii de înaltă performanță disponibile în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor, dezvoltate prin investițiile realizate cu sprijinul conducerii spitalului, al Ministerului Sănătății și al Primăriei Municipiului Oradea.

Meningita meningococică este o infecție bacteriană invazivă provocată de Neisseria meningitidis, o afecțiune rară, dar cu evoluție extrem de rapidă și potențial devastatoare. Boala poate debuta aparent banal, prin febră, cefalee, greață sau vărsături, însă în anumite situații poate evolua în doar câteva ore către sepsis meningococic, insuficiență respiratorie, insuficiență multiplă de organ și șoc septic. Chiar și în condițiile unui tratament prompt și ale îngrijirii într-un centru medical performant, mortalitatea rămâne ridicată.

Medicii recomandă vaccinarea antimeningococică, cea mai eficientă metodă de prevenire a infecțiilor invazive produse de Neisseria meningitidis. Deși rară, boala poate avea o evoluție dramatică, iar imunizarea rămâne cea mai importantă măsură de protecție împotriva formelor severe.