Creșterea salariului minim pe economie este un subiect despre care se vorbește și se va mai vorbi multă vreme de acum încolo, până se va ajunge la un consens. Mănușa a fost aruncată de liderul PSD, Marcel Ciolacu, care a propus, de la 1 ianuarie 2023, un salariu minim de 3.000 de lei brut. Potrivit acestuia, costul asociat creșterii – de 450 de lei – va fi împărțit între stat și angajator.
Deja au fost anunțate negocieri pe această temă între Guvern, Patronate și Sindicate.

[eadvert]

În prezent, circa 1,2 milioane de angajați sunt încadrați cu salariul minim pe economie: circa 800.000 cu 2.550 de lei brut/lună, iar 400.000 cu 3.000 de lei brut pe lună (în construcţii, industria alimentară şi agricultură).

Ce spun Patronatele și Sindicatele

Vlad Deac, președintele Federației Patronilor Bihor (FPB), este de părere că majorarea salariului minim pe economie trebuie făcută. Ideal ar fi să fie și mai mare. Pe de altă parte, șeful FPB se gândește și la costurile cu care vor fi împovărate firmele.

„La nivelul companiilor există o incertitudine legată de ceea ce înseamnă cost al energiei (fie electrică fie hidrocarburi) începând cu această toamnă. Ceea ce va genera presiune asupra angajatorilor. Nu putem să nu aruncăm un ochi peste gard în alte state ale UE, unde deja au început să vină facturi ridicate la utilități. În acest context, orice creștere a cheltuielilor afectează stabilitatea companiilor”, susține Vlad Deac.

Acesta avansează și soluții pe care statul le-ar putea aplica pentru a ușura povara firmelor.

„Ceea ce statul ar putea face, ar fi să impoziteze mai puțin munca. Totodată, găsirea unor soluții de armonizare și flexibilizare a sistemului fiscal, deoarece nu este corect ca doar mediul privat să fie în permanență cel care trebuie să se adapteze. Și statul (cu tot ceea ce reprezintă sistemele pe care le coordonează, instituțiile etc) are obligația de a se adapta. Traversăm o perioadă critică și trebuie să mergem înainte împreună, Stat și mediu privat. Nu le putem separa. De aceea este nevoie de interrelaționare”, conchide președintele FPB.

Creștere cu dus-întors

Dan Octavian, președintele Asociației Firmelor Bihorene (AFB) susține că, creșterea salariului minim a fost avansată în spațiul public, fără a se face un calcul al impactului bugetar sau o analiză de oportunitate. Aceasta nefiind altceva decât o declarație politică foarte toxică.
„Angajații de la privat știu foarte bine că orice creștere a salariului neacoperită de productivitate le va pune în pericol locul de muncă. Politicienii confundă o societate comercială cu o Primărie, care atunci când nu mai are bani mărește impozitele sau cere bani la Consiliul Județean.
Firmele nu pot crește prețurile când vor, prin urmare vor fi nevoite să facă disponibilizari sau să închidă. Dacă asta urmăresc politicienii, ar fi bine să ne spună direct, nu să îi amăgească pe salariați cu promisiuni pe banii altora”, a declarat Dan Octavian.

Președintele AFB adaugă că, oricum, adoptarea unei astfel de măsuri fără acordul Patronatelor și a Sindicatelor nu va fi fezabilă. „Riscul cel mai mare este ca toți acești bani să ducă la creșterea prețurilor și implicit la creșterea inflației, și așa foarte mare, ceea ce îi va influența negativ pe toți cetățenii României”, crede șeful AFB.

Aplicare din mai 2023

Ioan Mintaș, primvicepreședintele Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), precizează că e momentul rediscutării nivelului contribuțiilor și scăderii impozitării pentru muncă, iar propunerea de salariu minim de 3.000 de lei poate fi acceptată numai cu înghețarea contribuțiilor ca în agricultură sau construcții.

„Aplicabilitatea creșterii salariului minim trebuie să fie făcută după ieșirea din iarnă, în luna mai 2023, nu de la 1 ianuarie, costurile cu energia fiind greu de suportat de firme. Salariul minim trebuie crescut numai cu condiția renunțării la aberația impozitării contractelor part-time”, susține Ioan Mintaș.

Măsură normală

Békési Csaba, directorul executiv al AJOFM Bihor, spune că creșterea salariului minim pe economie este o măsură normală, care vine atât în sprijinul angajatului, dar și al angajatorului. „Azi, în județul Bihor, cu o rată a șomajului de 1,03%, este extrem de greu să identificăm forță de muncă necesară desfășurării activității companiilor. Astfel, este oarecum un rezultat această creștere. Oricum, o mare parte a angajatorilor din Bihor deja au crescut salariile de intrare la sau chiar peste acest prag. Ne așteptăm totuși, ca în anumite domenii, să prezinte o anumită dificultate această majorare, domenii unde valoarea adaugată este scăzuta și unde salariile să nu fie la acest nivel, oarecum competitiv (horeca, servicii etc).

Credem, totuși, că acest nivel salarial este unul care reflectă, într-oarecare măsură, nivelul de dezvoltare a județului și al companiilor care activează aici. Din punct de vedere al angajatului, această măsură este mult solicitată în toate interacțiunile noastre cu forța de muncă disponibilă, acest nivel fiind unul minim pentru a asigura un trai decent în condițiile actuale ale evoluției prețurilor. Această creștere de 17,6% vine să compenseze inflația și asigură o creștere produsă de creșterea economică”, ne-a declarat directorul executiv al AJOFM Bihor.

Nicolae Morgovan, președintele Blocului Național Sindical (BNS) Bihor, este de părere că „trăim o periodă de instabilitate economică și financiară galopantă. Prețurile cresc zilnic, puterea de cumpărare a cetățenilor scade la fel de galopant, plata utilităților, acum și pentru sezonul rece, este greu de prognozat și plătit de majoritatea”. „Sindicatele și patronatele sunt invitate la discuții cu Guvernul pentru stabilirea salariului minim, începând cu 2023. Dar, în momentul de față este greu de anticipat un salariu minim dacă nu se stopează creșterea prețului la gaz, energie electrica, combustibil”, susține Nicolae Morgovan.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Greu de anticipat un salariu minim

Nicolae Morgovan, președintele Blocului Național Sindical (BNS) Bihor, este de părere că „trăim o periodă de instabilitate economică și financiară galopantă. Prețurile cresc zilnic, puterea de cumpărare a cetățenilor scade la fel de galopant, plata utilităților, acum și pentru sezonul rece, este greu de prognozat și plătit de majoritatea”. „Sindicatele și patronatele sunt invitate la discuții cu Guvernul pentru stabilirea salariului minim, începând cu 2023. Dar, în momentul de față este greu de anticipat un salariu minim dacă nu se stopează creșterea prețului la gaz, energie electrica, combustibil”, susține Nicolae Morgovan.