Bihorul, alături de alte cinci județe din Regiunea de Nord-Vest, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, intră într-un parteneriat care își propune „o transformare digitală la nivel regional”.

Este vorba de realizarea Cloud-ului de date aferent Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest, un produs informatic destinat interconectării sistemelor digitale ale sectorului public din județele amintite.

„Este un început de drum pentru ceea ce înseamnă transformare digitală la nivel regional”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, după o întâlnire de lucru organizată la Bistrița – Năsăud pe această temă. „Adevărata digitalizare se poate realiza dacă reușim interoperabilitatea bazelor de date, fiind o măsură prin care venim în sprijinul autorităților publice locale pentru a dezvolta instrastructura și serviciile software. Realizarea acestui cloud regional este pasul firesc ce va asigura complementaritatea cu clodul guvernamental, la care am lucrat când eram ministrul al Digitalizării.

 

În final, în relația cu instituțiile locale, cetățenii vor avea parte de un proces simplu, debirocratizat, nu vor mai sta la cozi și nu se vor mai deplasa la instituții pentru a obține documente. Dacă vreți, este încă un mod clar prin care fondurile europene simplifică și îmbunătățesc viața oameniilor”, a transmis ministrul Marcel Boloș, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

Aleșii județeni vor vota miercuri, în cadrul ședinței ordinare a CJ Bihor, încheierea parteneriatului în scopul implementării proiectului „Cloud Regional Nord – Vest”.

Potrivit MIPE, scopul principal al cloud-ului este de a asigura comunicare între bazele de date ale fiecărei instituții în parte.

„Astfel, se vor reduce costurile și va crește calitatea activităților sectorului public, în ceea ce privește prestarea serviciilor publice și accesibilitatea serviciilor de e‑guvernare”, arată sursa citată.

Cloud-ul ar urma să transforme Regiunea de Nord – vest „într‑o economie bazată pe date, sigură şi sincronizată cu direcţiile strategice de acţiune ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte guvernanţa datelor”

România, codașa UE la digitalizare

Potrivit Raportului de Specialitate anexat la proiectul de hotărâre supus miercuri votului CJ Bihor, România se situează pe ultimul loc la ediția din 2022 a Indicelui economiei și societății digitale.

„Țara a rămas în urmă în ceea ce privește o serie de indicatori, cel mai scăzut fiind nivelul serviciilor publice digitale, atât pentru cetățeni cât și pentru întreprinderi”, arată documentul citat.

Țara noastră intenționează să recupereze acest handicap prin realizarea Cloud-ului Guvernamental, un proiect finanațat prin PNRR. Autoritățile au lansat ghidul solicitantului pentru proiectului „Implementarea infrastructurii de clould guvernamental”.

„Prin acest proiect se intenționează realizarea unei infrastructuri Cloud Guvernamental care, folosind tehnologii de ultimă generație, cu un înalt grad de securitate cibernetică, eficient din punct de vedere energetic, să asigure găzduirea de sisteme informatice aparținând administrației publice centrale și interoperabilitatea acestora, într-un mod unitar și standardizat”, arată Raportul de Specialitate citat.

Cloud-ul regional va fi complementar Cloudul-ui guvernamental, realizat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) Componenta 7 – Transformare Digitală, care își propune să reunească „într‑o arhitectură informatică sigură și consolidată instituțiile administrației publice centrale”.

 

Proiectul regional va fi finanțat prin Programul Regional Nord-Vest 2021–2027- Prioritatea 2 – O regiune cu localități SMART‑, pentru care Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest este autoritate de management. Potrivit MIPE, prioritatea dispune de 60,332 milioane de euro și are ca obiectiv specific valorificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al companiilor, al organizațiilor de cercetare și al autorităților publice, din care 31,450 milioane de euro este bugetul alocat realizării centrului de date.

 

Beneficiile concrete pentru cetățeni:

• Acces direct la toate serviciile publice locale, fără să fie nevoie ca cetățeanul să se deplaseze la instituție;
• Reduce greutatea birocratică și facilitează interoperabilitatea cu instituțiile relevante – practic realizarea cerințelor/specificațiilor tehnice minime necesare lansării achiziției pentru dezvoltarea soluțiilor software.
• Istoric al interacţiunilor sale cu administraţia locală;
• Transparență în procesarea datelor, la nivelul sistemelor IT ale instituţiilor publice beneficiare, astfel încât cetăţenii au posibilitatea să vizualizeze accesarea acestora.