În inima sitului Natura 2000 – Defileul Crișului Repede – Pădurea Craiului, timp de două zile s-au sărbătorit natura, tradiţiile şi oamenii locului. Evenimentul „Noi și Natura” s-a desfăşurat în 14-15 septembrie în comuna Vadu Crişului, care a devenit astfel punctul central al ecologiei și comunității bihorene.

În 14 septembrie, atmosfera din noua zonă de campare a fost animată de un Târg de produse tradiționale și gusturi autentice locale, carea readus în prim-plan gusturile autentice și meșteșugurile ce definesc această zonă a Bihorului. Vizitatorii au descoperit și au putut achiziționa miere naturală, pălincă tradițională de prune, produse de patiserie, ceramică albă unică în România și lactate de casă – o adevărată incursiune în tradițiile gastronomice ale zonei.

Lecții despre și în natură pentru elevi

Evenimentul a avut și o puternică dimensiune educativă. Copiii, coordonați de muzeografele Erika Posmoșanu și Adina Pop de la Muzeul Țării Crișurilor, au pornit în drumeții tematice, descoperind frumusețea și fragilitatea ecosistemelor locale. Au învățat despre floră – specii-reper și poveștile lor: Laleaua pestriță (Fritillaria meleagris) – rară și spectaculoasă în pajiștile umede, cunoscută de localnici și ca „bibilică”, Iris aphylla ssp. hungarica (stânjenelul unguresc) – specie de interes comunitar, Pulsatilla patens (dedițelul de primăvară), Syringa josikaea (liliacul transilvan) – endemit carpatic, Iris sibirica (stânjenelul de baltă) – relicvă glaciară prezentă în depresiuni umede.

Au aflat lucruri deosebite şi despre faună, de la pești, la lilieci și fluturi, cum ar fi Zglăvoaca (Cottus gobio)– în Crișul Repede, pe raza Vadu Crișului, dar şi pești protejați ai defileului: mreana vânătă (Barbus meridionalis), porcușor de vad (Gobio uranoscopus), dunărița (Sabanejewia aurata), chișcarul (Eudontomyzon danfordi).

De asemenea, una dintre cele mai cercetate peșteri din vestul României, Peștera Vadu Crișului adăpostește colonii mixte de lilieci, cu prezențe valoroase pentru conservare: Rhinolophus ferrumequinum (potcoavă mare), Rhinolophus hipposideros (potcoavă mic), Myotis bechsteinii (specie dependentă de pădurile bătrâne) și Miniopterus schreibersii (liliacul cu aripi lungi). Mai mult, cercetările au documentat aici și Rhinolophus blasii, specie rară pentru Europa Centrală, cu una dintre cele mai nordice prezențe confirmate – un argument major pentru managementul atent al vizitării speoturistice.

Munții Pădurea Craiului găzduiește mii de cavități naturale, iar coloniile de iernare de Miniopterus schreibersii și Myotis sunt printre cele mai importante din Europa Centrală – motiv pentru care rețeaua Natura 2000 a inclus aria în lista siturilor cu obiective de conservare pentru chiroptere.

Peștera Vadu Crișului a fost evocată de Erika Posmoșanu, restaurator paleontologie, nu doar ca un simbol al turismului local, ci și din punct de vedere istoric și a importanței pentru sistemul ecologic al zonei. Descoperită în 1903, Peștera Vadu Crișului adăpostește formațiuni spectaculoase de stalactite și stalagmite, dar și o faună cavernicolă unică: crustacee troglobionte și colonii impresionante de lilieci.

Astfel, pe lângă turele ghidate în natură, elevii din Vadu Crișului, însoțiți la acest eveniment de prof. Florin Mălai și dl. prof. Adrian Bradea, au aflat povești despre bogăția florei și faunei locale, iar activitățile au fost completate de jocuri tip flash-card, prilej cu care copiii au trebuit să recunoască flora și fauna despre care au învățat, precum și de concursuri tematice. La final, elevii au primit materiale educative și diplome de participare, ca recunoaștere a implicării lor.

Biodiversitate și rolul comunității

A doua zi, 15 septembrie, evenimentul a reunit profesori, ONG-uri, agenți economici și autorități locale la o masă rotundă și o sesiune științifică. Discuțiile s-au concentrat pe măsurile de conservare a biodiversității, pe combaterea speciilor invazive și pe importanța educației de mediu.
„Conservarea naturii nu înseamnă doar protejarea speciilor, ci și consolidarea comunității și a identității noastre locale”, a subliniat Dorel Cosma, primarul comunei Vadu Crișului.

“Noi și Natura” a demonstrat că protejarea mediului poate fi un efort comun, în care copiii, profesorii, autoritățile și oamenii de afaceri au un rol egal. Prin participarea lor, întreaga comunitate a transmis un mesaj puternic: respectul pentru natură este fundația pe care se construiește viitorul. „Noi și Natura” nu a fost doar un eveniment de idei frumoase, ci un model de guvernanță locală: copiii învață știință prin joacă, profesorii conectează curricula la teren, antreprenorii locali valorifică responsabil resursele, iar ONG-urile aduc metodă și continuitate.

Pe termen lung, continuarea unui astfel de eveniment crește alfabetizarea ecologică (copiii recunosc specii, înțeleg lanțuri trofice și rolul habitatelor), susține economia locală prin turism responsabil (vizitatorii vin „pentru natură”, rămân „pentru oameni”), întărește coaliția pentru conservare (școală–primărie–ONG–mediul de afaceri), pune pe agendă riscurile reale: speciile invazive, presiunea de infrastructură în comună, fragmentarea habitatelor etc.