Printr-un alt articol al noului Cod, angajatorului nu i se mai interzice să facă noi angajari timp de nouă luni pe posturile unde a concediat colectiv. Acum se precizează doar că, în termen de 45 de zile de la concedierea colectivă, salariatul concediat are dreptul de a fi reangajat cu prioritate pe postul reînfiinţat în aceeaşi activitate, fără examen sau perioadă de probă. „Pare logic, dar nu există nici o garanţie că cei disponibilizaţi vor fi chemaţi înapoi”, a spus, neîncrezător, Ioan Giurgiu.
Munca la negru
Noul Cod al Muncii prevede amenzi mărite pentru munca la negru şi în unele cazuri chiar puşcărie. „Mai nou, pentru munca prestată la negru va fi amendat şi angajatul, cu sume cuprinse între 500 şi 1.000 de lei. Dar pentru a putea fi depistaţi patronii care folosesc muncitori fără forme legale de angajare avem nevoie de colaborarea angajatilor”, a specificat Nicolae Hoduţ.
Legat de angajarile pe doar două ore, Nicolae Hoduţ spune că ori de câte ori inspectorii ITM merg în control, toţi angajaţii declară că muncesc cât este trecut în contract. „De abia când nu-şi primesc banii care li s-au promis vin cu reclamaţii la ITM”, susţine inspectorul-şef.
Ca o concluzie, atât reprezentanţii patronatelor cât şi cei ai sindicatelor sunt nemulţumiţi de noul Cod al Muncii. „Nu ştiu cui foloseşte noul Cod al Muncii. Nici angajatorilor nici angajaţilor”, a concluzionat Giurgiu de la Sanitas.
„Un Cod al Muncii ar trebui negociat între patronate şi sindicate”, este de părere şi Ioan Lucian, preşedintele executiv al Uniunii Naţionale a Patronatelor din România, deranjat şi el că Guvernul a făcut modificările la Cod fără să ţină cont prea mult de partenerii sociali.
Acelaşi lucru s-a spus şi Constantin Badea, ce şi-ar dori un Cod al Muncii la care „să colaboreze toate categoriile sociale, fără implicarea politicului”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!