În lumea muzicală, anul 2025 marchează aniversarea lui Maurice Ravel (1875-1937). Compozitorul s-a născut în 7 martie 1875 și a devenit unul dintre cei mai remarcabili compozitori, dirijori și pianiști francezi. În anii 1920-1930, Ravel a fost apreciat la nivel internațional, ca fiind cel mai strălucit compozitor francez în viață.

În catalogul muzicologului Marcel Marnat, creația lui Ravel numără 85 de lucrări, unele fiind incomplete, ceea ce subliniază creația substanțial mai redusă față de a altor contemporani. Cu toate acestea, multe lucrări au dubluri, fiind scrise mai întâi pentru pian și apoi pentru orchestră. Dintre acestea, cam 60 de lucrări se află astăzi în repertoriul abordat frecvent de către orchestrele din lume, și mai mult de jumătate din creația sa este una instrumentală.

Maurice Ravel a fost atras de formele de dans, precum bolero sau pavane, dar și de minuet, forlane, rigaudon, vals, csárdás, habanera și passacaglia. În plus, a apreciat valorile culturale și etnice ale fiecărui popor, încercând să preia elemente din diferite culturi și să le includă în muzica sa.

În concertul de joi, 13 noiembrie, de la ora 19:00, în Sala de concerte „Enescu – Bartók” va avea loc concertul intitulat generic „Magia rafinată a lui Ravel” (150 ani de la nașterea lui Maurice Ravel). La pupitrul dirijoral se va afla Jankó Zsolt, dirijorul permanent al Filarmonicii de Stat Oradea, invitatul serii find Horia Maxim, considerat unul dintre cei mai valoroși pianiști ai generației sale. În program figurează următoarele lucrări ale compozitorului Maurice Ravel: Pavane pour une infante défunte, Concertul pentru pian în Sol Major, Ma mère l’Oye şi Le Tombeau de Couperin.

Pavane pour une infante défunte (Pavană pentru o infantă defunctă) este o lucrare scrisă inițial pentru pian, în anul 1899, atunci când Ravel frecventa Conservatorul din Paris și studia cu Gabriel Fauré. Versiunea orchestrală a fost publicată de către compozitor în anul 1910. Ravel a descris-o ca fiind o piesă care „evocă o pavană, pe care o mică prințesă (o infantă) ar fi putut să o danseze în vremuri de demult, la Curtea din Spania”. Pavana era un dans foarte popular în secolele XVI-XVII la curțile din Europa. Compozitorul a dedicat această lucrare patroanei sale, Prințesa de Poligna.

Concertul pentru pian în Sol major a fost compus de către Ravel între anii 1929-1931. Într-o descriere a lucrării, compozitorul a afirmat faptul că nu a scris acest concert pentru a sensibiliza, pentru a evidenția profunzimea muzicii, ci pentru a delecta auditoriul, așa cum a făcut Mozart sau Saint-Saëns. Concertul prezintă influențe din muzica jazz, precum și din muzica tradițională bască. Premiera lucrării s-a desfășurat la Paris în anul 1932. La pian s-a aflat Marguerite Long, iar Orchestra Lamoureux a fost dirijat de către compozitor. Concertul a fost penultima creație a compozitorului.

Ma mère l’Oye (Mama mea, gâsca) este o suită pentru un duo de pian, alcătuită din cinci mișcări, și compusă de Ravel în 1910, cu o variantă orchestrală creată în anul următor. Compozitorul a scris lucrarea pentru cei doi frați Godebski, Mimi și Jean, care aveau 6, respectiv 7 ani. Ravel mai scrisese și pentru părinții acestora o piesă, Sonatine, tot pentru a fi interpretată la patru mâini. Însă, în premiera lucrării nu au fost implicați tinerii interpreți ai familiei Godebski, ci doi pianiști mai mari : Jeanne Leleu, în vârstă de 11 ani și Geneviève Durony, cu 3 ani mai mare. Concertul susținut de cele două pianiste a avut loc în 20 aprilie 1910 la Société musicale indépendante. Versiunea orchestrală Ma mère l’Oye este cea care este interpretată în mod frecvent în epoca contemporană.

Le Tombeau de Couperin (Mormântul lui Couperin) este o suită pentru pian solo, compusă de Maurice Ravel între 1914-1917. Lucrarea este construită după modelul tradițional al suitei baroce, alcătuită din șase mișcări. Fiecare dintre ele este scrisă în memoria unui prieten al compozitorului, care s-a stins din viață în Primul Război Mondial. Varianta orchestrală a lucrării a fost scrisă în 1919, dar omite două dintre mișcările originale.