Parlamentarul întrebase câte proiecte a primit de la beneficiari publici și privați din Bihor pentru schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, din cadrul PNDR 2014-2020.

„Zero unități administrativ teritoriale din Bihor au depus cereri de ajutor de stat pentru împădurire. Da, ați auzit bine, ZERO! În timp ce defrișările legale sau ilegale continuă în ritm accelerat, primăriile și Consiliul județean Bihor nu arată niciun interes pentru împăduriri. Cererea de proiecte pentru ultima sesiune a fost prelungită de Minister din decembrie până pe 15 iunie, dar lipsa de interes pentru accesarea acestor bani gratis nu a fost o problemă de timp. Banii nu erau deloc puțini. Valoarea maximă a sprijinului public pentru o cerere de sprijin acordat în baza acestei scheme era de 7.000.000 de euro. Dacă unitățile administrativ teritoriale nu au depus proiecte, beneficiarii privați au depus, totuși 11 proiecte”, a declarat deputatul USR de Bihor, Silviu Dehelean.

USR subliniază cum problemele de mediu reprezintă o prioritate pentru acest partid politic.

„La nivelul județului Bihor, am organizat dezbateri cu silvicultorii despre Parcul Natural Apuseni și acțiuni de împădurire. Mai mult, USR a oprit printr-o contestație la CCR distrugerea ariilor naturale printr-un OUG dat de guvernul PSD, care îndepărta ONG-urile din administrarea lor”, transmite USR Bihor.

USR își arogă merite și pentru adoptarea legii privind înființarea DNA-ului pădurilor, după ce întâlnirea dintre Klaus Iohannis și Dan Barna a schimbat votul PNL, după cum relatează Europa Liberă (romania.europalibera.org).

Pe undă cu Iohannis

De altfel, chiar miercuri, președintele Klaus Iohannis a făcut o serie de declarații referitoare la inundațiile din ultima perioadă, catalogate ca o consecință a schimbărilor climatice, sublniind nevoia de împăduriri. Iohannis: „Ceea ce vedem acum este consecinţa amplificării schimbărilor climatice şi a ignorării timp de ani de zile a acestor pericole. Odată cu schimbările climatice, apar din ce în ce mai multe fenomene meteo extreme şi în ţara noastră. De exemplu, luna iunie a acestui an a fost cea mai ploioasă din ultimii 60 de ani, fapt care a generat inundaţii severe şi numeroase probleme într-un interval de timp foarte scurt. Este imperativă o schimbare rapidă de abordare, pentru a putea răspunde eficient unor situaţii de o asemenea amploare. Va trebui să depăşim mentalitatea că e suficient să construim încă câteva diguri pentru a stopa inundaţiile. Digurile nu mai sunt suficiente. Conservarea fondului forestier şi campanii susţinute de împădurire sunt soluţii aflate la îndemână, care au nenumărate efecte benefice atât pentru mediul înconjurător, cât şi pentru protecţia malurilor cursurilor de apă, din perspectiva combaterii inundațiilor. O parte semnificativă a fondurilor europene de care va beneficia România în următorul exercițiu bugetar 2021-2027 va trebui să fie direcționată către proiectele legate de combaterea schimbărilor climatice. Este așa-numitul pachet «Green Deal», propus de Comisia Europeană. Împreună cu Guvernul, vom face demersurile necesare, astfel încât proiecte de acest tip să poată fi implementate și să aibă drept efect prevenirea unor inundații similare cu cele din aceste zile, sau chiar mult mai grave”, a declarat șeful statului.

Iohannis, despre inundații: „Trebuie proiecte de combatere a schimbărilor climatice”