Într-o epocă în care presa ia direcţii din cele mai colorate şi surprinzătoare îndeosebi în labirintul Internetului, o pleiadă de universitari şi oameni de cultură din ţară dar şi din Ungaria au reuşit să surprindă un pic din parfumul, spiritualitatea şi profunzimea presei de odinioară.
Astfel, Asociaţia Română de Istorie a Presei (ARIP), în colaborare cu Universitatea din Oradea, Revista Familia, Muzeul Ţării Crişurilor, Direcţia de Cultură Bihor şi Asociaţia Culturală a Românilor din Létavértes au organizat, vineri şi sâmbătă, a VIII-a ediţie a Congresului Naţional de Istorie a Presei. Alegerea Oradiei ca loc de desfăşurare s-a datorat împlinirii a 150 de ani de la apariția revistei culturale „Familia” .
Preşedintele de onoare al lucrărilor congresului a fost academicianul clujean Nicolae Erdoiu, care a preferat, la deschidere, să ia loc în sală în timp ce prezidiul a fost alcătuit din preşedintele ARIP – Ilie Rad, rectorul Constantin Bungău, directorul Direcţiei de Cultură – Lucian Silaghi, directorul revistei Familia – Ioan Moldovan, directorul Muzeului – Aurel Chiriac şi reprezentanţii Prefecturii (Claudia Timofte) şi Consiliului Judeţean Bihor (Mircea Jacan).
Evenimentul inaugural a fost coordonat de universitarul orădean Ion Zainea, vicepreşedinte al ARIP.
Întoarcerea simbolică în timp a fost înlesnită de interpretarea odei „Lui Iosif Vulcan”, compusă de George Enescu, pe versurile lui I. U. Soricu (moment susţinut de studenţi şi cadre didactice de la Facultatea de Arte din cadrul Universității din Oradea). Conferinţa de deschidere, intitulată „Presa ca izvor istoric”, i-a aparţinut academicianului Edroiu.
Secţiunea a IV-a «Presa Culturală şi Cenzura» a programat conferinţe cu titluri incitante precum: „Imaginea cămătarului, bancherului și comerciantului evreu din Oradea şi Bihor în presa românească orădeană (Gazeta de Vest și Noua Gazetă de Vest), 1929-1933” (prof. Gabriel Moisa – Universitatea din Oradea), „Presa de partid – tribuna propagandei comuniste. Crişana şi naţionalizările din Bihor” (Delia Cora, dr., profesor Şcoala Săcuieni-Bihor) sau „Crime şi criminalităţi. Imaginea problemelor sociale în ziarul Nagyvárad (1870-1890)” ( Tőtős Áron drd. Universitatea din Oradea).
Arcul înapoi peste timp l-a asigurat Secţiunea a V-a «Mass Media – Tradiţii şi Actualitate», din care s-a remarcat, printre altele, conferinţa „Internetul profund (deep web) şi viitorul presei culturale” a doctorandului Eric Gigot de la Universitatea din Oradea, jurnalist la revista Transfuge din Paris.
PRESA CULTURALĂ ŞI CENZURA
Secţiunea Revista Familia – 150
1. Ion Simuț, prof. univ. dr., Universitatea din Oradea, Revista Familia în configurația culturală a orașului Oradea după Marea Unire
2. Viorel Faur, prof. univ. dr., Universitatea din Oradea, Referiri și colaborări ale istoricului Nicolae Iorga la prima serie a revistei Familia
3. Valentin Chifor, prof. univ. dr., Universitatea din Oradea, Revista Familia, etapa Alexandru Andriţoiu (1965-1989)
4. Ioan David, conf. univ. dr., cercetător ştiinţific, Academia Română-Filiala Timiţoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”, Iulian Grozescu, primul „colaborator intern” al revistei Familia
5. Florin Ardelean, lector. univ. dr., Universitatea din Oradea, Familia: chipuri şi întâmplări în oglinda timpului
6. Iulia Păcurar, dr., Oradea, Iosif Vulcan – „manager” al revistei Familia
7. Blaga Mihoc, prof. univ. dr., cercetător, Muzeul Ţării Crişurilor Oradea, Permanenţa magistrului sau despre meritele lui Iosif Vulcan
8. Aurel Chiriac, prof. univ. dr., director al Muzeului Ţării Criţurilor Oradea, Arta populară reflectată în revista Familia
Citiți principiile noastre de moderare aici!