Contribuţia Maramureşului la Istoria Românilor

Vor cuvânta prefectul Claudiu Pop, preşedintele CJ Bihor – Cornel Popa, primarul Ilie Bolojan, rectorul Constantin Bungău, preşedintele Senatului UO – Sorin Curilă, dr. Ioan M. Botoş – preşedintele Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia „Dacia” – Apşa de Jos (Ucraina), Ioan Scurtu de la Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, Tiberiu Morariu preşedintele Asociaţiei „Morăriţa”, Eleonora Moldovan – consul general al României la Cernăuţi (Republica Ucraina) şi Florin Sfrengeu – directorul Departamentului de Istorie al Facultăţii de profil.

Organizatori sunt Universitatea din Oradea, Departamentul de Istorie, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România – Secţia de Ştiinţe Istorice şi Arheologie, Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia „Dacia” Apşa de Jos (Ucraina) şi Asociaţia „Morăriţa” Oradea, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Bihor şi Revista „Familia Română” Baia Mare.

Vor conferenţia universitari şi cercetători din Bucureşti, Apşa de Jos (Ucraina), Sighetu-Marmaţiei, Baia Mare, Satu Mare, Cluj-Napoca şi Oradea.

În prologul sesiunii se arată că, din punct de vedere geografic Maramureşul istoric cuprinde un spaţiu de 9176 km p, în dreapta şi în stânga Tisei, fiind flancat de munţii Oaş, Ţibleş, Gutâi, Rodna, Obcinele Bucovinei, Carpaţii Păduroşi. Zonă locuită de dacii liberi, spaţiu al etnogenezei româneşti, organizat în cnezate şi voievodate româneşti în zorii evului mediu, Maramureşul Istoric a avut un rol important în accelerarea şi împlinirea formării statului feudal Moldova, prin descălecatele voievozilor Dragoş şi Bogdan, în evoluţia generală a istoriei românilor din evul mediu până în zilele noastre. Alături de populaţia băştinaşă românească întotdeauna majoritară, stăpânirile străine care s-au abătut asupra Maramureşului, ca de altfel şi a provinciilor româneşti din jur, au aşezat aici şi alte etnii: ruteni, evrei, ţipţeri, slovaci, unguri, ucrainieni, ruşi. Ca urmare, secolele XVIII-XX conturează o zonă multietnică şi multiculturală în care elementul românesc, prin numărul şi civilizaţia creată, a influenţat decisiv viaţa locuitorilor în organizarea muncii şi vieţii zilnice, respectiv structurarea locuinţei şi gospodăriei, port, obiceiuri, muzică, mentalităţi, chiar temperament.

“Cunoaşterea istoriei acestui spaţiu etno-geografic, special pentru români, care niciodată nu a putut face parte în totalitate din statul modern unitar român, este o necesitate a zilelor noastre. Extinderea Uniunii Europene în centrul şi estul Europei pretinde un anumit tip de comportament al statelor faţă de minorităţile etnice, dar şi a acestora faţă de naţiunea dominantă din punct de vedere demografic şi politic. Credem că formula europeană de convieţuire nu poate fi decât aceea prin care „popoarele pot şi trebuie să trăiască nu numai unul lângă celălalt ci, mai ales unul cu celălalt, într-o paşnică şi rodnică colaborare”.” mai arată organizatorii.

Acesta este şi scopul Sesiunii noastre ştiinţifice, în care prezentăm momente din istoria locuitorilor zonei, inclusiv a românilor din Ucraina de astăzi, prin prisma studiilor unor cercetători avizaţi şi buni cunoscători ai trecutului Maramureşului Istoric.

Programul comunicărilor ştiinţifice:

VINERI

Moderator: prof.univ.dr.Ioan Scurtu / conf.univ.dr.Gabriel Moisa

10:40 – dr.Alexandru Ilieş (Universitatea din Oradea), Ţara Maramureşului în geografia spaţiului unitar naţional românesc

11:00 – dr. Teodor Ardelean (Director Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”-Baia Mare, Redactor şef al Revistei „Familia Română”- Seria: Baia Mare), „Familia Română” – Revista Românilor de Pretutindeni (nr.3/2013)

11:20 – Marius Ardeleanu (Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, Baia Mare), Urme ale civilizaţiei dacice în Maramureşul Istoric

11:40 – dr. Sorin Domiţian Şipoş (Universitatea din Oradea), Români „buni”, români „răi”. Consideraţii asupra terminologiei din documentele medievale privind Maramureşul în secolul al XIV-lea

12:00 – dr. Mihai Dăncuş (Muzeul Maramureşului din Sighetu Marmaţiei), Casele nobiliare din Maramureş şi istoria lor (sec.XVI-XIX)

12:20 – Ioan Popescu (Societatea Română de Radio – Studioul Teritorial Sighetu Marmaţiei), Istoria evreilor sigheteni (sec.XI-1914)

12:40 – dr. Livia Ardelean (Arhivele Naţionale – Serviciul Judeţean Cluj), Studenţi şi intelectuali maramureşeni în Europa (secolele XVII – XIX)

13:00 – dr. Viorel Ciubotă, Vasile Marian Onea (Muzeul Judeţean Satu Mare, Inspectoratul Şcolar Judeţean Satu Mare), Sate şi preoţi din Maramureşul istoric la mijlocul secolului al XVIII-lea

14:00 – pauză de masă

16:00 – dr. Gheorghe Todinca (Muzeul Maramureşului, Sighetu Marmaţiei) Contribuţii maramureşene la Marea Unire(1918 –1919)

16:20 – Cristina Ţeneghe (Arhivele Naţionale ale României, Bucureşti), Maramureşul istoric în documente diplomatice (1919-1930)

16:40 – dr. Ioan M. Botoş (Preşedinte al Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia „Dacia” – Apşa de Jos, Ucraina), Românii din Transcarpatia sub jurisdicţia statului român

17:00 – Amalia Pop (Liceul Teoretic „George Pop de Băseşti” Baia Mare), Învăţământul liceal sighetean în perioada României interbelice (1919-1940)

17:20 – dr. Nicoară Mihali (Casa Corpului Didactic – Baia Mare), Petre Gabor Timiş – un primar premiat de Regele Ferdinand (1922-1926)

17:40 – dr. Ioan Scurtu (Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, Preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie), Dispute politice privind incendiul din localitatea Borşa (Maramureş) din 4 iulie 1930

18:00 – dr. Gabriel Moisa, drd. Gheorghe Constantin Laurenţiu (Universitatea din Oradea), Din activitatea diplomatului maramureşan Mihai Marina la Consulatul României de la Oradea (1940-1944)

 

SÂMBĂTĂ

Moderator: prof.univ.dr.Ion Zainea

9:30 – Ştefan Hoştiuc (redactor şef al Revistei „Mesager bucovinean” al Românilor de Pretutindeni – Bucureşti), Revista „Mesager bucuvinean” la aniversarea a 150 de ani de la înfiinţarea Societăţii pentru Cultură şi Literatura Română în Bucovina – ediţie jubiliară

9:50 – dr. Ilie Gherheş (Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară, Baia Mare), Maramureşul în perioada aşa-zisului regim sovieto-ucrainian a lui Odoviciuc (20 ianuarie – 9 aprilie 1945)

10:10 – dr.Ion Zainea (Universitatea din Oradea), Epurarea administraţiei democratice maramureşene de către comunişti (1945-1946)

10:30 – dr. Mihai D. Drecin, drd.Delia Cora (Universitatea din Oradea), Gavrilă Mihali-Ştrifundă, Primarul Borşei, patriot român anticomunist (1901-1961)

10:50 – Tokolyi Robert (Arhivele Naţionale – Serviciul Judeţean Maramureş), Date cu privire la activitatea organizaţiilor comuniste de femei din Maramureş (1945-1965)

11:10 – Vasile Ilica (Societatea „Mihai Eminescu” – Cernăuţi), Documente oficiale în legătură cu interdicţia de-a vizita plaiurile natale din nordul Bucovinei, comuna Broscăuţii Noi, raionul Storojineţ (2011-2016)