Convinşi să renunţe la greva foamei

Prefectul Gavrilă Ghilea şi liderul Uniunii Sindicatelor Miniere din Oltenia (USMO), Marin Condescu, s-au deplasat ieri la Băiţa pentru a-i convinge pe mineri să iasă din greva foamei, respectiv din protestul în care intraseră iarăşi de câteva zile.
20 din cei 171 de mineri angajaţi la Mina de la Băiţa, achiziţionată de către investitorul suedez Per Goran Carlsson (Mineral Mining), intraseră luni din nou în greva foamei, aşa cum procedaseră şi în februarie. Intervenţia de atunci a prefectului Ghilea şi promisiunile suedezului de a le achita salariile îi determinaseră pe oameni să înceteze conflictul de muncă. Din păcate, însă, promisiunile au rămas promisiuni iar conflictul de muncă s-a reactivat.

Alte locuri de muncă?

Vorbele de ieri ale prefectului Ghilea şi ale lui Condescu – la uniunea sindicală a căruia au aderat între timp minerii de la Băiţa – au reuşit însă să-i convingă pe mineri să renunţe atât la greva foamei, cel puţin până pe 2 iunie. Ghilea şi Condescu i-au asigurat pe mineri că îşi vor recupera salariile, pe care nu le mai primesc din februarie. Minerii nu mai primesc nici bonuri de masă din decembrie, iar o parte dintre ei sunt în şomaj tehnic din 1 martie.

„Îşi vor recupera salariile cu siguranţă. Oamenii vor fi sprijiniţi în obţinerea drepturilor care li se cuvin. Dacă se va opri activitatea, ei vor avea oportunitatea de a-şi găsi alt loc de muncă. SC Băiţa SA va deschide noi exploatări, pe dolomită şi pe alte minereuri ce se găsesc în zonă. De asemenea, se va trece la conservarea minelor ce au funcţionat în trecut. Aceasta înseamnă 200 de locuri de muncă, sub gestionarea SC Băiţa SA”, ne-a declarat Ghilea.

Prefectul anunţă că va lua legătura cu Ministerul Economiei pentru rezolvarea situaţiei. „E nevoie de sprijinul lui Videanu”, e convins Ghilea, care spune că s-a discutat deja cu Ambasada Suediei şi cu investitorul suedez. Însă, deocamdată, fără rezultat.

În ultimă instanţă, dacă suedezul Carlsson nu dă semne că ar dori să continue la exploataţia minieră, Statul Român îi poate valorifica mijloacele fixe şi patrimoniul.

Ar mai putea fi aplicate şi prevederile din contractul de privatizare a minei, prin care investitorul s-ar fi angajat că, dacă întrerupe activitatea la Băiţa, să plătească 3 milioane de euro către Statul Român şi 3 milioane către SC Băiţa SA.

C.C.