Ajunsă la Oradea, europarlamentarul Corina Crețu (Pro România) și-a exprimat mirarea că fostul prefect Claudiu Pop nu este candidatul Pro România pentru funcția de primar al municipiului Oradea. Mai cu seamă că Ilie Bolojan nu mai candidează la Primărie. “Cred foarte mult în dl Daniel Pop, dar faptul în sine că dl Claudiu Pop a demonstrat deja din funcția de prefect cât de mult ține la nevoie orădenilor, este un argument în plus.
Este vital ca ritmul de dezvoltare al Oradiei să fie menținut și să nu se înregistreze regrese. Am mare respect și admirație pentru Claudiu, a fost unul dintre cei mai tineri prefecți. Sigur, decizia locală este suverană și susțin echipa în ansamblu”, a declarat Crețu, precizând că respectă, totuși, deciziile luate în filiala județeană Pro România, condusă de Octavian Bara. Mai tânărul Daniel Pop – reprezentant farmaceutic, vărul lui Claudiu Pop, este candidatul ProRo la Primăria Oradea, iar Claudiu Pop deschide lista candidaților pentru Consiliul Local. Semn că, dacă ProRo intră în Consiliul Local Oradea, fostul prefect Pop ar putea fi o variantă de viceprimar, chiar dacă a ales să nu candideze pentru funcția de primar al Oradiei. De altfel, cu această ocazie, Claudiu Pop a enumerat câteva din contribuțiile sale pentru orașul Oradea din funcția de prefect pe care a avut-o, în anii 2012 – 2016: 52 ha pentru Parcul Industrial II, obținute de la MApN, Podul Densușianu II, realizarea pasajelor rutiere de pe Centură de lângă Metro și cele spre Cartierul Grigorescu și Parcul Industrial II, de pe Ciheiului și Nojoridului.
Al doilea pe lista pentru Consiliul Local este Traian Bodea – candidatul ProRo și la șefia CJ Bihor, iar Daniel Pop este abia al treilea candidat pe lista de CL. La Consiliul Județean, Claudiu Pop este al doilea pe listă, după Traian Bodea.

Birocrația frânează absorbția fondurilor. Ce face Ministerul condus de Boloș?

În același timp, chiar dacă laudă Oradea pentru fondurile europene atrase până acum, Corina Crețu se arată îngrijorată pentru faptul că România nu reușește să absoarbă fonduri europene pentru exercițiul actual bugetar european, chit că acest ar urma să fie extins până în 2023. Țara noastră a ajuns la doar 35% grad de absorbție, dacă nu sunt luate în calcul subvențiile din agricultură. La acest capitol, fostul comisar european are critici la adresa guvernării liberale. “Pentru că nu există o listă a priorităților este greu de văzut ce se va întâmpla cu banii europeni. Probabil se va da posibilitatea cheltuirii până în 2023, dar timpul este foarte scurt și nu avem proiecte majore. Nu s-au mai depus spitalele regionale, care fuseseră aprobate”, spune Crețu, subliniind că degeaba se laudă guvernanții cu negocierile pentru următorul exercițiu bugetar, câtă vreme România înregistrează întârzieri mari în actualul exercițiu.
“Birocrația excesivă este o frână, de aceea suntem la o rată atât de scăzută. Cred că suntem una dintre puținele țări care am depus proiecte cu camionul. Înțeleg că vor să fie acoperiți, dar trebuie găsit un echilibru între controlul banilor europeni și reducerea muncii asupra beneficiarului. Oamenii trebuie să se concentreze mai mult pe realizarea proiectelor, decât pe hârtii. Ar trebui întrebat Ministerul Fondurilor Europene de ce nu a făcut uz de fondurile europene pentru combaterea pandemiei? Ne plângem acum că nu avem ventilatoare, locuri în spitale, dotări. Cine i-a oprit să facă proiecte pe fonduri?”, întreabă fostul comisar european pentru dezvoltare regională.

Soluții sunt și la Universitate. Le accesează?

În ceea ce privește rolul Universității în dezvoltarea Oradiei, acesta este un punct sensibil, chit că Claudiu Pop a dat exemplul colaborării rectorului Bungău pentru a veni în întâmpinarea nevoilor solicitate de investitori precum Celestica și Eberspacher.
Întrebată în acest sens, Corina Crețu a arătat că sunt fonduri europene la dispoziție inclusiv pentru dezvoltarea infrastructurii Universității din Oradea. “Pentru Oradea, este important să fie centru universitar. Bani există, inclusiv pe actualul exercițiu financiar, pentru a-i folosi până în 2023. Am ridicat foarte condiționalități. Rata de finanțare poate fi chiar de 100%. Din păcate, eu nu văd o accelerare pe teren a ratei de finanțare (în România – n.red.), chiar dacă celelalte state avansează. Universitățile, chiar și cele mai mici, pot intra în programul Orizont 2020 pentru a crea centre de cercetare. Pot să devină în primă fază parteneri juniori cu Universități mai mari din Vest, care s-au oferit să ajute parteneri din spațiul est-european”, a răspuns Crețu.
Cu această ocazie, vicepreședintele Consiliului Județean, Traian Bodea, s-a simțit dator să precizeze că, împreună cu Universitatea din Oradea, CJ Bihor are un proiect depus pentru înființarea unui Parc Științific și Tehnologic la Universitate, în valoare de 7 milioane de euro. Însă nici până azi nu a fost semnat contractul de finanțare cu ADR Nord-Vest. Traian Bodea invocă o frână din partea finanțatorului, a insinuat o posibilă ingerință politică, dar nu a vrut să vorbească deschis și cu curaj pe acest subiect…

[eadvert]

Florin Birta și-a prezentat echipa. Vezi candidații PNL pentru Consiliul Local Oradea

Tir PSD către echipa Bolojan: lipsă de transparență, “șmecherii cu fondurile” și salarii mici