Prezent în Bihor de vineri, pentru exerciţiul internaţional de salvare din peşteri al Salvaspeo, scretarul de stat a avut „o întâlnire informală cu presa” – cum numesc tehnocraţii conferinţele tradiţionale. Bihorean la origine, Viorel Lascu s-a referit pe larg la problemele pe care le ridică ariile protejate în general şi Parcul Natural Apuseni în particular. N-a ezitat să catalogheze ca defectuasă prestaţia administraţiei prezente, condusă de Alin Moş, înşirând argumentele proprii.
În top
„Sunt mai multe parcuri cu probleme în ţară, Apuseni e în top. E restant cu planul de management, cu regulamentul de funcţionare, cu colaborarea cu partenerii, cu mecanismul de turism”, a declarat Lascu. Cu toate că, la fel ca-n majoritatea situaţiilor similare, managerul are recomandări excelente de la Romsilva, secretarul de stat are o listă întreagă de chesiuni care pot fi imputate administratorului. A pomenit lipsa de comunicare între actorii implicaţi: „faptul că acel Consiliu Consultativ format din primarii zonei, din primarii zonei, din Romsilva nu s-a întrunit de câţiva ani spune foarte multe lucruri. În primul rând că aici nu există o comunicare”.
Administraţia parcului ar avea şi răspunderea de a gestiona zonele turistice – „deşi există mecanismele prin care puteau să definească foarte bine zonele de campare, de prin 2000, nu s-a făcut nimic. Asta iar spune foarte mult”. Veşnica problemă a gunoaielor este de asemenea, o pată pe dosarul adminstraţiei lui Moş – „faptul că s-a construit acolo o mega-şosea care merge în inima Apusenilor şi nu a fost mobilată şi cu sistemul de colectare a deşeurilor, iar spune mult despre modul în care s-a lucrat pe zona de colectare”.
Chiar dacă nu are răspundere directă în plasarea de publele sau de stabilire a programului de colectare, Parcul are puterea de a controla comunităţile în acest sens. „Va fi un raport de peste 300 de pagini a insituţiilor care au făcut controalepe zona parcurilor naturale din ţară. Din păcate, există multe deficienţe care trebuiesc remediate – mai ales pe gestiunea publică şi pe colaborarea cu comunităţile”, declară Lascu.
Lauda de sine…
Acesta a invocat aşa numita ANAP – Agenţia Naţională pentru Arii Protejate cu atribuţii în evaluarea fiecărei administraţii de arie protejată. „Acum, evaluarea este un fel de autoevaluare. Fiecare scrie cât e de frumos şi de cuminte şi ce performant e şi toţi semnează să nu se supere nimeni. ANAP-ul va începe o evaluare serioasă, în cazul lipsei de performanţă, se va merge la rezilierea contractelor de administrare. Anul acesta am reziliat două contracte din Deflileul Mureşului”, spune secretarul de stat.
Desigur, eficienţa ANAP depinde de gradul de implicare al politicului în activitatea agenţiei: un manager susţinut de partidul la putere are toate şansele să fie evaluat cu o indulgenţă exagerată, de exemplu.
Citiți principiile noastre de moderare aici!