Pe Crişul Repede, în marele meandru al Crişului din Şuncuiuş, chiar în apropierea peşterii Ungurul Mare, se intervine fără ca autorităţile competente să aibă habar. Administratorul peşterii spune că s-a apucat să igienizeze albia râului de cauciucuri, flacoane şi alte mizerii pentru că cei ce trebuie s-o facă nu se ţin de treabă! Adică cei de la Apele Române. Şi nici nu le-a dat de ştire acestora, deşi era obligat. La fel cum se cereau anunţate şi alte instituţii, din moment ce la peştera Ungurul Mare este un sit arheologic.
Atac la Apele Române!
„S-a făcut curăţenie pe malul Crişului, că erau nişte cauciucuri de toată minunea. Să vină cei care au obligaţia, că nu face nimeni nimic. Cei care vorbesc în plus şi nu fac nimic, să pună mâna să cureţe! S-a scos de acolo cauciucuri, sticle şi alte mizerii şi încă mai este mult de curăţat”, ne asigură, revoltat, Remus Gârdan, şeful de post din comuna Şuncuiuş, cel care se ocupă de circuitul turistic al peşterii şi de platoul din faţă, de peste Criş. Oficial, administrator al locului este o firmă ce figurează pe numele soţiei poliţistului Gârdan, ce a încheiat în acest sens un protocol cu Primăria Şuncuiuş. Această firmă vinde biletele la peşteră, dar gestionează şi zona de campare. Întrebat de JB dacă, dincolo de curăţarea albiei, are în gând şi alte amenajări ale albiei, cum ar fi o plajă, Gârdan a negat, văzând inamici. „Nu este nicio altă amenajare în zonă. Nu se modifică absolut nimic. Pe unii îi deranjează că faci curat. Nu confundaţi o intervenţie sau exploatări de nisip cu o lucrare pentru curăţenie. Nu s-a umblat la mal. Ca să faci plajă, trebuie să duci nisip. Nu se poate face aşa ceva, că e loc inundabil”, afirmă şeful de post, care crede că cei care au avut peştera în administrare, înainte să treacă la Primărie, îi poartă sâmbetele. Cât despre Apele Române, Gârdan spune că „ei nu fac nimic şi dacă faci curat, e bai”.
Proces-verbal pentru poliţist?
Şeful regional al Apelor Române, directorul ABA Crişuri, Dumitru Voloşeniuc, s-a arătat surprins, miercuri, de problemă. Sesizat de către JB, Voloşeniuc a trimis în zonă inspecţia Administraţiei Bazinale. „Au găsit un excavator acolo, despre care se spune că este al şefului de post. O să identificăm cine e şi vom face un proces-verbal de constatare. Ce idei are, nu ştiu, dar în orice caz, dacă vrea să facă ceva îl oprim şi îl amendăm. Am înţeles că de vreo două zile nu mai mişcă nimeni nimic acolo”, ne-a relatat Voloşeniuc, ulterior descinderii la faţa locului a inspectorilor de la Ape.
Centrul de Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă (CAPDD) este administratorul sitului Natura 2000 Munţii Pădurea Craiului din proximitate, care, până în 2010 cuprindea şi zona unde se fac acum excavări în albie. Însă, în mod straniu, limitele ariei protejate au fost modificate. „Orice intrare în albie cu utilaje trebuie aprobată de Apele Române. Până în 5 metri de albie e proprietatea Statului Român şi administrată de Apele Române. Din ce am văzut, acolo este mai mult decât o curăţare a albiei. Albia este murdară de ani întregi şi e murdară pe tot traseul Crişului. Degeaba cureţi într-un loc, pentru că următoarea inundaţie îţi aduce din nou mizerie pe cursul râului”, ne-a declarat Paul Iacobaş, reprezentantul CAPDD. Iacobaş spune că a vorbit cu Gârdan, dar nu s-a arătat impresionat de explicaţiile celui care a comandat lucrări în albie.
„Trebuia anunţată Direcţia”
Un alt aspect sensibil este proximitatea sitului arheologic Şuncuiuş – Peştera Ungurul Mare. Arheologul Călin Ghemiş ne spune că acest sit este prins repertoriul arheologic naţional, chiar dacă încă nu s-a făcut clasarea lui în lista monumentelor. Ca atare, trebuia anunţată Direcţia de Cultură, deoarece fiecare sit arheologic are o zonă de protecţie între 200 şi 500 de metri, în funcţie de clasarea lui, iar lucrările din albie se înscriu în această suprafaţă. „Cineva va trebui să dea socoteală, pentru că nu este normal. O să informez Direcţia Judeţeană de Cultură şi Patrimoniu Naţional, care trebuia anunţată”, transmite arheologul.
„Problema care este foarte dubioasă este că situl arhelogic până acum câţiva ani de zile a fost inclus în situl Natura 2000. Peşterea cădea în limita sitului Natura 2000 Munţii Pădurea Craiului. Din 2010 nu mai face parte. Asta după mine e o chestie care trebuie urmărită, pentru că e totuşi ciudată”, atenţionează arheologul de la Muzeul Ţării Crişurilor. În urmă cu mai mulţi ani, Ghemiş a descoperit în portalul peşterii Ungurul Mare în jur de 250 de piese de bronz, ceramică, chiar şi un model de barcă din neolitic. „În zona portalului sunt două straturi diferite, unul ce ţine de epoca neolotică şi unul de sfârşitul epocii bronzului. Galeria din spate a fost folosită ca necropolă la sfârşitul epocii bronzului”, ne pune arheologul Ghemiş în temă cu natura sitului arheologic în proximitatea căruia şeful de post ne spune că excavează acum cauciucuri, sticle şi flacoane…
Citiți principiile noastre de moderare aici!