Joi, preşedintele Centrului Regional de Supraveghere Ecologică (CRSE) Munţii Apuseni, Mihai Togor, a anunţat că săptămâna viitoare ONG-ul pe care îl conduce va ataca în instanţă decizii emise de către Consiliul Local Budureasa şi Consiliul Judeţean Bihor.
Mai precis, CRSE va cere atât suspendarea cât şi anularea hotărârilor aleşilor locali din Budureasa, care în luna mai a.c. au votat trecerea din extravilan în intravilan a unor terenuri aflate în perimetrul Parcului Natural Munţii Apuseni, aflate sub o strictă reglementare juridică. De asemenea, ONG-ul va solicita Justiţiei suspendarea şi apoi anularea certificatului de urbanism obţinut de către Compania de Hoteluri şi Restaurante Padiş (CHRP) SA de la Consiliul Judeţean, pe 17 noiembrie anul trecut. Togor condamnă şi avizul de legalitate emis de către Prefectura Bihor pentru hotărârile CL Budureasa, considerând că acest aviz nesocoteşte legislaţia în vigoare.
Atât hotărârile date de comuna Budureasa cât şi certificatul de urbanism emis de către CJ Bihor favorizează demersurile CHRP SA, societate care intenţionează să deschidă o staţiune de schi – evaluată la 60 milioane euro – exact într-o arie protejată inclusă în PN Munţii Apuseni, declarată site Natura 2000.
În corespondenţa purtată de către CRSE Munţii Apuseni şi CJ Bihor, ecologiştii au aflat că administraţia judeţeană a emis certificatul de urbanism solicitat de către Compania de Hoteluri şi Restaurante Padiş SA deoarece zona propusă pentru certificatul de urbanism s-ar regăsi în planul de dezvoltare durabilă. Mihai Togor, preşedintele ONG-ului ecologist, susţine că această argumentaţie este „foarte subţire”, având în vedere faptul că zona pentru care s-a emis certificatul e o arie protejată prin lege. Adică face parte din Parcul Natural Apuseni, înfiinţat prin Legea 5/2000. „În Ordonanţa Guvernului 57/2007 se arată că nu se poate construi într-un parc natural”, spune Togor. Acelaşi ecologist se ajută în teza sa de poziţiile Academiei Române, a Institutului Ecologic Emil Racoviţă şi a Comisiei pentru Monumente ale Naturii. Toate aceste instituţii sunt de acord că zona în care CHRP vrea să amenajeze o staţiune de schi are un statut de conservare specială. „Acelaşi aspect îl constată şi studiul care a stat la baza declarării Parcului Natural”, susţine preşedintele CRSE Munţii Apuseni.
În ciuda actelor emise de către CL Budureasa şi CJ Bihor, pe care CRSE le va ataca oricum în instanţă, Togor se îndoieşte că investiţia CHRP va putea fi demarată. „Ne îndoim că va obţine acordul de mediu de la ARPM Cluj şi de la Ministerul Mediului. Mai mult, pentru că e site Natura 2000 va fi nevoie şi de acordul Comisiei Europene”, avertizează ecologistul.
În schimb, spune Togor, se pot face amenajări în zonă doar pe Platoul Padiş şi în zona Glăvoi. „Desigur, doar cu avizele de rigoare”, precizează el.
Investiţie nepotrivită
Compania de Hoteluri şi Restaurante Padiş doreşte să exploateze turistic zona Padiş printr-o staţiune turistică cu pârtii de schi de 12 kilometri şi peste 3.000 de locuri de cazare în hoteluri de lux. Această companie e dirijată de un un grup de investitori români şi străini despre care nu se ştie mare lucru. Această companie se leagă de numele lui Viorel Popa (Cibela), iar în spatele său se spune că ar fi o serie de investitori italieni, din cercul premierului Silvio Berlusconi… Din păcate, însă, investiţia Molhaşurilor e prevăzută taman în bazinul de acumulare a Molhaşurilor, care este rezervaţie ştiinţifică.
Director pe gustul investitorilor
În problema investiţiei CHRP din PN Munţii Apuseni, Mihai Togor condamnă poziţia adoptată în prima parte a anului trecut de către Silviu Megan (foto), fost director în cadrul Ministerului Mediului. La solicitarea primarilor din Bunteşti şi Lazuri de Beiuş, acesta a interpretat în favoarea investiţiei CHRP Ordinul de Ministru nr.552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale. Spicuim din poziţia scrisă emisă de către Megan, devenit între timp şef al Gărzii Regionale de Mediu Timişoara: „(…) din descrierea narativă a prezentului ordin reieşind clar că terenul în discuţie nu se află în zona de conservare specială Platoul carstic Padiş – Depresiunea Vărăşoaia – Poiana Ponor. (…) „Întrucât suprafaţa respectivă nu a făcut parte din zona de conservare specială a Parcului Natural, nu considerăm oportună includerea acestei suprafeţe în zona de protecţie strictă sau zona de protecţie integrală a PN Apuseni”, arăta Megan.
Academia zice altceva
Togor îl contrazice flagrant pe fostul director din minister, invocând o adresă a Comisiei pentru Ocrotirea Naturii din cadrul Academiei Române. Această entitate arăta zonarea interioară a Parcului Natural Munţii Apuseni „ca fiind întru totul de acord cu poziţia adoptată de Consiliul Ştiinţific al Parcului, în conformitate cu care Padişul, prin valoarea fenomenelor carstice, a florei şi a faunei sale, întruneşte caracteristicile unei zone de conservare specială, după cum este stabilită în harta zonării interioare publicată ca anexă la Ordinul Ministrului nr. 522/2003”.
De altfel, Megan are probleme de acest tip şi în calitatea sa de şef al Gărzii de Mediu Timişoara. Conform celor arătate de către cotidianul Adevărul, instituţia condusă de Megan stă pasivă în faţa unui proiect de investiţie al Consiliului Judeţean (CJ) Caraş-Severin. E vorba despre un centru Salvamont şi un Centru de Informare Turistică în Parcul Naţional Semenic Cheile Caraşului, care a început în 2009 fără să aibă toate avizele necesare.
CĂLIN CORPAŞ
Turismul masiv ameninţă natura
Investitorii au şi ei sprijin…
Citiți principiile noastre de moderare aici!