Iubitorii de carte sunt aşteptaţi sâmbătă, 20 iunie, de la ora 16:00, la Librăria Humanitas Oradea (Bd. Republicii, nr 11) la o întâlnire cu Ramona Boldizsar, Anca Zaharia și Radu Bejan, prilejuită de recenta apariție a volumului de proze scurte „Fete bune. Fete cuminţi” de Ramona Boldizsar, publicat la Editura Humanitas. Evenimentul se va încheia cu o sesiune de autografe.

„Un volum despre feminitate, loialitate și libertate, totul narat cu o voce calmă, lucidă și șocant de vie. În spatele fiecărei povești pulsează presiunile subtil înrădăcinate ale unui sistem patriarhal, care modelează viețile fetelor și femeilor, apasă relațiile și încurcă firele dense ce le leagă în calitățile lor de surori, mame, fiice, prietene sau necunoscute care interacționează într-un mijloc de transport în comun. Prozele surprind interacțiuni tensionate, uneori la limită, și plonjează în sentimente familiare: rușine, teamă, neputință, dar și dorință, tandrețe, revoltă. Din irealul realității, fie ea excepțională sau de rutină, se decupează existențe în care maternitatea, sau chiar lipsa ei, devine o sursă de sens, de vină sau de libertate; prietenii care se contorsionează odată cu timpul; femei dominatoare, amenințătoare și femei domoale, aproape placide”, scrie Anca Zaharia, poetă, prozatoare și traducătoare.

Ramona Boldiszar (n. 1993) a absolvit Facultatea de Filozofie la Universitatea din București. A participat la atelierele de scriere creativă ale Revistei de Povestiri. Este gazda podcastului literar Perfect Contemporan și coordonează colecția de poezieAmaterasu la Editura Cartex. Ține un club de lectură pe substack, unde povestește despre ce mai citește. A debutat în 2021 cu volumul de poezie nimic nu e în neregulă cu mine (Casa de Pariuri Literare), iar în 2024 îi apare al doilea volum de poezie, Spune-mi unde să apăs mai tare (Cartex). Temele care o obsedează în scris sunt identitatea, autoironia, feminismul și maternitatea.

„Fete bune. Fete cuminţi” este un dialog despre „viețile fetelor și femeilor” și despre „firele dense ce le leagă în calitățile lor de surori, mame, fiice, prietene sau necunoscute”, grupate într-o serie de „proze care surprind interacțiuni tensionate, uneori la limită, și plonjează în sentimente familiare: rușine, teamă, neputință, dar și dorință, tandrețe, revoltă”.

„Relații între generații, între fiice, mame și bunici, între surori, relații de competiție ori de admirație, toate amestecate într-un portret viu al feminității, căruia cineva i-a estompat un pic contururile, așa încît să lase loc de retușuri”, punctează Anda Docea, scriitoare și jurnalist cultural.