Totuși, acest scenariu depinde de îndeplinirea mai multor condiții constituționale și procedurale, în care un rol esențial îl are președintele României, Nicușor Dan.

În ultimele săptămâni, lideri din fostele partide aflate la guvernare au vorbit tot mai des despre posibilitatea declanșării alegerilor anticipate. Pentru ca acest lucru să devină realitate – o premieră în România postdecembristă – este însă necesară parcurgerea unor etape clar stabilite de Constituție, a scris Libertatea.

Ce prevede Constituția

Procedura de dizolvare a Parlamentului este reglementată de articolul 89 din Constituție, precum și de articolul 63, alineatul 2.

„După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”, prevede articolul 89, alineatul 1.

Legea fundamentală stabilește, de asemenea, că Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată pe parcursul unui an. Totodată, dizolvarea nu este posibilă în ultimele șase luni ale mandatului președintelui României și nici în perioadele în care este instituită starea de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.

Constituția mai prevede că alegerile parlamentare trebuie organizate în cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului.

În ce etapă se află România

Până în prezent, doar un singur guvern a picat la votul de învestitură. Este vorba despre Cabinetul Veștea, care nu a reușit să obțină cele 233 de voturi necesare în Parlament, pe 23 iunie.

De la acel moment a început să curgă termenul constituțional de 60 de zile în care trebuie să existe cel puțin două încercări eșuate de învestire a unui executiv. Cabinetul Tomac nu este luat în calcul, deoarece candidatura a fost retrasă înainte ca Guvernul să fie supus votului Parlamentului.

Astfel, termenul de 60 de zile expiră pe 21 august. Până atunci, președintele Nicușor Dan trebuie să desemneze un nou candidat pentru funcția de prim-ministru, care să solicite votul de încredere al Parlamentului.

Dacă și această încercare va eșua, iar condițiile constituționale vor fi îndeplinite, șeful statului va avea posibilitatea – fără a avea însă obligația – să dizolve Parlamentul începând cu 21 august.

În ipoteza în care Parlamentul ar fi dizolvat chiar în acea zi, termenul maxim de trei luni pentru organizarea alegerilor s-ar împlini pe 19 noiembrie. Prima duminică apropiată de această dată este 22 noiembrie, ceea ce ar face posibilă organizarea scrutinului în acea zi.

Posibile probleme de calendar

Chiar dacă termenul constituțional ar permite organizarea alegerilor pe 22 noiembrie, există și prevederi din legislația electorală care pot complica acest calendar.

Constituția stabilește că alegerile trebuie organizate în cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului. În schimb, Legea nr. 208/2015 privind alegerea Camerei Deputaților și Senatului prevede că data scrutinului trebuie stabilită cu minimum 90 de zile înainte de ziua votului.

În aceste condiții, pentru respectarea simultană a termenelor prevăzute atât de Constituție, cât și de legea electorală, dizolvarea Parlamentului ar trebui să aibă loc cel târziu pe 24 august.