Astfel, judecătorii au constatat că faptele de care a fost acuzată afacerista și care au fost comise în urmă cu mai bine de 16 ani s-au prescris, astfel că a fost dispusă încetarea procesului penal. Aceeași măsură a fost luată față de soțul Nelei Secară, Coriolan Secară, și față de alți șase inculpați, dintre care trei societăți comerciale, acuzați de evaziune fiscală și complicitate la această infracțiune.

Singura modificare făcută de instanța de control judiciar se referă la prejudiciul de aproximativ 490.000 de lei – TVA și impozit pe profit – pe care soții Secară și ceilalți inculpați au fost obligați să-l achite către ANAF în diferite proporții. Astfel, dacă Tribunalul Bihor a decis că dobânzile şi penalităţile la aceasată sumă pot fi acordate numai de la data rămânerii definitive a hotărârii, considerând că numai din acel moment prejudiciul devine cert, Curtea de Apel Oradea a arătat că „accesoriile urmează regimul juridic fiscal al creanței principale și sunt datorate de la scadența fiecărei obligații fiscale principale, potrivit legislației fiscale aplicabile fiecărei perioade, până la stingerea efectivă a debitului”.

În plus, Curtea i-a obligat pe Nela și Coriolan Secară, precum și două societăți orădene să plătească fiecare cheltuieli de judecată de 3.000 de lei.

Afaceri fictive cu piei de animale

Trimisă în judecată în mai 2016, de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, Nela Secară a fost acuzată de infracțiuni comise în 2009 și 2010, în calitate de patroană a două firme, una din Șuncuiuș și alta din Oradea, și de administrator de fapt al celei de-a treia societăți, tot din Șuncuiuș.

Conform rechizitoriului, orădeanca ar fi dispus înregistrarea în evidențele contabile ale acestor firme a unor achiziții fictive de mărfuri și prestări de servicii de la două societăți comerciale cu comportament „fantomă”. Astfel, în contabilitatea uneia dintre firmele Nelei Secară ar fi ajuns 14 facturi fictive emise în 2009, referitoare la achiziții de piele de animale, și alte 16 facturi care atestau în mod nereal cumpărarea, în 2010, a unor mărfuri similare.

Plățile în aceste cazuri s-ar fi realizat prin transfer bancar, pentru a crea aparența unui circuit real, dar banii ar fi fost retrași ulterior din conturile celor două societăți „fantomă” de către reprezentanții acestora și restituiți afaceristei orădene. Potrivit procurorilor, Nela Secară ar fi folosit sumele rezultate fie în interes personal, fie pentru creditarea societăților.

Prin acest mecanism, orădeanca s-ar fi sustras de la plata taxelor și impozitelor datorate, iar bugetul de stat a fost prejudiciat prin deducerea ilegală a TVA și a impozitului pe profit.

Ajutor „fantomă” pentru soț

Nela Secară a fost acuzată și că în 2009, prin intermediul unor circuite evazioniste fictive, l-ar fi ajutat pe soțul său să înregistreze în contabilitatea unei firme de construcții din Oradea facturi fictive referitoare la mărfuri sau servicii achiziționate de la o altă societate „fantomă”. Procurorii spun că banii plătiți în baza acestor documente ar fi ajuns tot la cei doi soți.

În același dosar au mai fost inculpate trei persoane care i-ar fi ajutat pe soții Secară – Florin Gabriel Badea, Ana Bora și Anna Maria Bianca Popovici, fostă Vakar – și patru firme: Matesoflor Construct SRL, Arptel Grup SRL, Maricor SRL și Forklift SRL (ultima radiată). Judecătorii au constatat că faptele imputate inculpaților s-au prescris între 2017 și 2022, însă i-au obligat pe aceștia să achite prejudiciul produs.

Prescripția oprește un proces de evaziune al soților Secară. Inculpații, obligați să achite paguba de 490.000 de lei