Sala „Enescu – Bartók” a Filarmonicii orădene îşi onorează deseară unul dintre patronii spirituali cu două compoziţii ale lui Bartók Béla: Dansuri populare româneşti – Sz.56 şi Concert nr. 3 pentru pian şi orchestră. A doua parte a concertului prevede Simfonia a III-a „Renana” în Mi bemol major, de Robert Schumann.
Despre concert şi personalitatea universală a lui Bartók Béla au vorbit ieri ambii invitaţi, dirijorul semi-orădean Flavius Filip şi pianistul mureşan Csíky Boldizsár, cu palmaresuri prezentate în avancronica de concert de pe site-ul www.oradeaphilharmony.com.
Acuzat de „românism”
Conferenţiar la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, dr. Csíky Boldizsár nu s-a sfiit să spună că Bartók Béla a avut de suferit în propria ţară pentru aplecarea sa asupra altor culturi naţionale din arealul fostului imperiu habsburgic.
„A compus această lucrare în 1945, când plecase deja în America fiindcă, din păcate, maghiarii de aici nu au procedat bine cu marile valori aşa cum şi românii au greşit într-un fel faţă de Enescu sau Caragiale. Bartók Béla a plecat peste Ocean cu multă nemulţumire şi nelinişte incredibilă în suflet fiindcă era acuzat că adună mai mult folclor românesc şi sârbesc decât maghiar”, a spus Boldizsár. Universitarul clujean şi-a exprimat speranţa că „signalul” radio-ului Bartók a fost inspirat de universalitatea muzicală a renumitului etnolog.
Chiar „Nobel pentru pace”
„Despre maestrul Bartók fiecare crede ce-i convine din cărţi sau auzite. Dar eu cunosc locuri în care a ajuns cu greutate fiindcă a aflat că acolo s-ar putea să găsească un sâmbure de folclor adevărat. Era foarte conştient ce riscă apropiindu-se de popoarele mai mici din jurul lui, naţiuni mai mici decât blocurile germanice, slave sau otomane care ne-au făcut viaţa mai grea de-a lungul istoriei iar acum încearcă să pară că ne-o fac mai uşoară. Folcloristul Bartók Béla ar merita un Premiul Nobel pentru pace fiindcă, fiind un muzician extraordinar, a ales ca scop în viaţă apropierea dintre popoare. Sigur, au existat tensiuni istorice între sârbi şi croaţi, între români şi maghiari, între francezi şi germani. Dar el a încercat să ne explice că nu avem altă şansă decât să ne preţuim reciproc valorile şi cultura. După 90, unii au încercat să ne facă să ne ucidem între noi cum s-a întâmplat şi în fosta Iugoslavie. Dacă aceasta nu s-a întâmplat, eu cred că i se datorează şi spiritului insuflat de muzica lui Bartók”, a mai pledat dr. Boldizsár.
Apreciatul pianist s-a referit şi la concertul propriu-zis. „Destul de târziu mi-am dat seama că prima melodie din concert e o contopire a multor folcloruri. Se simte în caracterul temei muzică românească, maghiară şi croată”, a încheiat solistul concertului de deseară.
Citiți principiile noastre de moderare aici!