De Ziua Culturii Naţionale, Filarmonica de Stat Oradea a pregătit pentru publicul meloman concertul „Dansuri româneşti în partituri”, o serie de lucrări care transpun ritmurile populare românești în limbaj simfonic. Concertul va avea loc joi, 15 ianuarie, de la ora 19:00 şi va fi dirijat de dirijorul permanent al Filarmonicii de Stat Oradea, Jankó Zsolt. Invitaţi sunt soprana Ancuța Gabriela Măslină-Pop şi violonistul Petre Abraham Smeu. Îşi dau concursul Corul și Orchestra Filarmonicii de Stat Oradea, dirijorul corului fiind Laurențiu Bischin.

Concertul va debuta cu lucrarea „Chindia”, compusă de în 1971 pentru cor mixt de către Alexandru Pașcanu. Compozitor și profesor de muzică, Alexandru Pașcanu a studiat în perioada 1938-1946 la Conservatorul din Bucureşti, avându-i ca profesori pe Marțian Negrea, Nicolae Brânzeu, Dimitrie Cuclin, Constantin Brăiloiu și Ionel Perlea – compozitori și muzicologi români proeminenți din secolul al XX-lea. A urmat în paralel cursurile Facultății de Drept din București (1938-1944). Din 1952 a predat la Conservator teoria muzicii și solfegiu, iar din 1966 devenit profesor de armonie.

Va urma lucrarea „Suită corală din Țara Oașului”, semnată de compozitorul Dariu Pop. Important om de cultură, ctitor al învăţământului românesc după 1918 (cu 140 de școli înființate în centrul și nord-vestul țării), Dariu Pop a fost și un însemnat folclorist și compozitor. A compus lucrarea „Suită corală din Țara Oașului”, în anul 1963.

Concertul va continua cu „Divertisment rustic”, de Sabin Drăgoi. Compozitor, profesor, muzicolog şi folclorist român, Sabin Drăgoi a fost unul dintre cei mai de seamă promotori ai şcolii româneşti de compoziție bazate pe transfigurarea folclorului ţărănesc. Din creaţia sa vocal-simfonică şi pentru orchestră face parte lucrarea „Divertisment rustic”, compusă în 1928.

Lucrare cu tentă programatică, „Suită ardelenească” a fost compusă de Pascal Bentoiu în 1955. Suită ardelenească op. 6 este de inspirație folclorică, iar cele patru părți care o compun sunt: Învârtita, Jieneasca, Dealungu și Danțu. Acestea au fost culese de către compozitor în perioada tinereții, când lucra la Institutul de folclor din București. Din sutele de jocuri și cântece populare prelucrate, Bentoiu le-a ales pe cele patru pentru a reda în stil simfonic spiritul românesc transilvănean.

Balada pentru vioară și orchestră op. 29 este una dintre cele mai cunoscute lucrări ale lui Ciprian Porumbescu. Compusă în 1880, este una dintre puținele lucrări românești ale secolului al XIX-lea care stilizează elemente ale doinei, baladei şi romanţei, prezentându-le într-o scriitură instrumentală romantică, expresivă, de mare lirism.

Vor urma în program două lucrări compuse de George Enescu: Aria și Scherzino, respectiv „Ciocârlia”. Aria și Scherzino pentru vioară şi orcheastră a fost compusă în 1909. Aria este o secțiune melodică, lentă, lirică, plină de emoție și căldură, specifică stilului enescian, unde vioara solo își etalează frumusețea timbrului și expresivitatea. Scherzino este un interludiu mai scurt, agil, vioi, cu un caracter ludic, aducând un element de dans și veselie.

Una dintre cele mai cunoscute lucrări muzicale româneşti din perspectivă universală, Rapsodia Română nr. 1 a fost finalizată de George Enescu în august 1901, la vârsta de 20 de ani. Compozitorul a reunit aici 14 teme preluate din folclorul orăşenesc şi rural, orchestrându-le pentru a le pune în cea mai bună lumină. Una dintre acestea este „Ciocârlia”.

Concertul se va încheia cu compoziţia „Hora Staccato”, de Grigoraș Dinicu. Grigoraş Dinicu a fost un violonist virtuoz şi compozitor, fiind renumit pentru interpretarea unor piese muzicale din repertoriul lăutăresc, cum este celebra sa compoziţie „Hora staccato” (1906).