În cadrul acestei adevărate sărbătorii a dansului, copii, tineri și vârstnici au dat viață unui tablou viu al satului românesc de odinioară, purtând cu mândrie straie populare, într-un gest simbolic de păstrare și transmitere a identității culturale tradiționale bihorene.

Cu ocazia acestui eveniment s-a filmat și un documentar.

„Atmosfera a fost întocmai ca în duminicile de altădată, când, după Sfânta Liturghie, satul întreg se aduna în jurul muzicii și al dansului, la îndemnul preotului. Acest fragment din documentar a fost filmat în cea mai mare biserică de lemn din Bihor, Biserica «Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril» din Beznea, datată din anul 1723”, se arată într-un comunicat de presă emis de Centrul de Cultură al Județului Bihor.

Ulterior, organizatorii au fost întâmpinați cu căldură de o doamnă octogenară, într-o locuință tradițională din secolul al XIX-lea, păstrată în forma sa originală. În acest cadru autentic a avut loc o discuție despre rolul pe care l-a avut dansul, de-a lungul timpului, în viața comunității de pe Valea Mîschi.

La această întâlnire au participat:

• Florea Crișu, coregraf și specialist în arta dansului popular;
• Nicolae Gârz din partea Ansamblului „Bărdauța” din Borod și reprezentant al Asociatiei Etnos-Ethos;
• prof. Liviu Buțiu, managerul Centrului de Cultură al Județului Bihor;
• Mihai Venter, dansator în vârstă de 79 ani, păstrător al tradiției locale și al dansului;
• Viorica Martin, în vârstă de 84 de ani, păstrătoare a tradițiilor, a patrimoniului material de pe Valea Borodului și gazda casei.

Discuțiile s-au încheiat cu un joc întins chiar pe vatră, în mijlocul casei.

O lecție vie de folclor

Tarafurile tradiționale din Bihor, cu vioara cu goarnă și doba în prim-plan, au însuflețit danțul ce a urmat pe Valea Mîschi, nu înainte ca dansatorii să fie primiți rând pe rând cu pâine și sare de către gazde. Muzica autentică a însoțit dansuri vechi, păstrate cu grijă în memoria locală, transformând evenimentul într-o adevărată lecție vie de folclor, toate documentate cu grijă de echipa de filmare și echipa responsabilă.

Printre cei ce au dansat cu mândrie în cadrul acestui eveniment se numără ansamblurile „Datina” din Aleșd, „Doruleț” din Luncșoara, „Codrenii Bihorului” din Roșia, „Nuntașii Bihorului” din Oradea, Atelier de Joc Popular din Zalău și Grupul de Datini și tradiții din Negreni.

„Am fost profund impresionat de modul în care comunitatea din Borod și vecinii lor s-au mobilizat și au răspuns cu deschidere, seriozitate și căldură acestei inițiative. Fiecare familie, fiecare dansator, fiecare voluntar a contribuit la o atmosferă care nu poate fi descrisă decât ca autentică și vie. Documentarul pe care l-am filmat aici este mai mult decât o arhivă vizuală, este o mărturie vie despre cine suntem, despre ce trebuie să ducem mai departe și despre cât de mult contează colaborarea între oamenii care cred în aceleași valori”, a declarat Liviu Buțiu, managerul Centrului de Cultură al Județului Bihor.

Pe lângă momentele coregrafice, participanții și vizitatorii s-au bucurat de bucate alese, pregătite de localnici din ingrediente adunate din gospodării, după rețete moștenite din bătrâni.

Un proiect unic în România

Documentarul dedicat acestor dansuri și tradiții este un proiect unic în România, inițiat de managerul Centrului de Cultură al Județului Bihor, coordonat împreună cu Nicolae Gârz (Asociația Etnos-Ethos din Borod) și realizat cu sprijinul Televiziunii Române și al Arhivei Naționale de Folclor – filiala Cluj.